Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.38. Tradare de sange.

****Harry se ridica si se indreapta spre centrul incaperi. Porneste un aparat si ne face semn sa il ajungem din urma.
Pe micul ecran al aparatului de pe masa incep sa apara imagini cu mai multe incaperi din cladire si cativa paznici.
-Astfel putem sti mereu unde sunt paznici.
-Genial...
Ingaima Zack.
-Ok...ce ati spune sa mergem unde e inchisa matusa mea?!
Propun eu agitata.
-Păi...asta e problema...nu stiu unde e matusa ta.
Raman cu gura cascata cateva secunde.
-Ce? Ai avut toata noaptea sa gasesti locul unde e tinuta!!! Imi strici tot planul...tu..
-Shailene!!
Tipa Harry mine pentru a ma calma.
-Nu vroiam sa spun ca nu am gasit locul unde e tinuta....vreau sa spun ca nu e in nici o inchisoare.
Dau sa spun ceva, cand observ pe micul eran o imagine cu coridirul de pe care se intra unde ne aflam noi...usa se eeschide si tresar. In fata mea apare Kira cu parul ei blond impletit in spate si cu un pistol in mana. In spatele ei se insira mai multi soldati armati, dar cel mai inspaimantator...langa Kira, perfect sanatoasa si libera, matusa Natalie.
-Nu...nu inteleg..
Soptesc eu danduma in spate.
-Nu intelegi, Shaile? Ce e de inteles? Scumpa ta matusa ni s-a alaturat...ra stie ce e bine. Nu crezi ca e timpul sa te predai si tu?
Vocea Kirei e slabita, din ce in ce mai slabita de fiecare data cand o vad.
-A..a fost o cursa!
Stig eu privind-o pe Natalie in ochii.
-De ce??
Natalie isi ridica privirea si da sa imi raspunda, dar apoi isi lasa din nou provirea in jos abatuta.
-M-ai tradat?
-Shailene ...eu ....fac doar ce trebuie.
Raman fara cuvinte la raspunsul ei.
-Cea ce trebuie? Crezi ca e corect sa ma ucizi?
Kira zambeste malefic si superior si le porunceste soldatilor sa ridice armele spre noi.
-La inceput crede ca printr-o minune s-qr putea ca alegerile tale sa fie corecte...dar e vlar ca nu sunt, Shailene....esti un pericol...fa cea ce trebuie.
Ma dau in spate si ma bat de birou. Niste soldati avansraza spre noi si ne imobilizeaza.
-Imi pare rau.
Ingaima Natalie privinduma fix. Nu pot sa cred ca ma tradat. S-a prefacut in pericol doar pentru a ma atrage in capcana...iar acum ma vor ucide.
*******
Un paznic ma inpinge de la spate tintuindumi un pistol la tampla, Zack in dreptul meu ma priveste trist si speriat.
-Ai un plan genial si acum?
Sopteste el ca sa il aud doar eu. Dau sa spun ceva, dar primesc un pistol in tampla pentru a ma face sa tac.
Ii fac semn cu capul lui Zack spre paznic si incep sa mimez numaratul, la trei sarim amandoi in spate arun and armele paznicilor la pamant, Zack ii da un pumn zdravan in fata, iar paznicul cade si el in timp ce celalalt da sa recupereze arma cand ii dau cu genunchiul in coaste. Paznicul chiuie si se arunca pe jos. O luam la fuga dea lungul coridorului nu inainte de a lua armele paznicilor.
-Isi vor reveni repede si vor chema intariri.
Sopteste Zack.
-Trebuie sa iesim de aici!
Spun eu indreptanduma spre cotitura ce duce la intrarea din spate, dar Zack ma prinde de brat si ma trage unapoi.
-Nu!....iesirile sunt monitorizate si pazite...am risca prea mult.
Mormaie el privind in jur.
-Urmeazama!
Ma taraste dupa el in sus pe scari.
-Unde mergem?
Intreb eu nedumerita, iar el imi face semn sa tac asa ca renunt si ma las ghidata. Inca sunt putin socata. Matusa mea e tradatoare...daca pana si ea ma vrea moarta...ce as putea spune de restul populatiei? Am nevoie de un plan...si repede, pentru ca instinctul imi spune ca se apropie marele razboi.
Alergam pe scari in sus si cand sa ajungem la ultimul etaj, Zack ma lipeste de perete cu repeziciune.
-Şt...e un paznic.
Sopteste el, iar eu ii simt bataile neregulate ale inimi.
Aud un mic bazait, un sunet electronic, ca un radio...sau un walky tolky.
Subiecti in fuga, repet subiecti in fuga, avistati la etajul 1. Recuperatii vi si cat de repede, sunt armati. Soldati raniti.
Se aude o voce sacadata de barbat, iar atunci pasi paznicului incep sa se indeparteze. Ramanem nemiscati inca cateva minute, iar apoi verificam coridorul.
-Drum liber.
Sopteste Zack.
-Incotro?
Intreb eu ridicand arma.
Zack imi face semn sa il urmez in liniste, ridica arma si o i-a la fuga dea lungul coridorului spre o usa mare de fier forjat, il urmez cu inima batandumi nebuneste si adrenalina la maxim. Zack da sa deschida usa, dar aceasta nu se deschise. Zack se inroseste tot si incepe sa transpire.
-E incuiata! Drace!
-Nu ne putem intoarce in directia opusa... daca ne tot fataim pe coridorul asta am atrage atentia.
Murmur eu, iar Zack strange din buze.
Se roteste pe mine si imi smulge o maneca a puloverului inainte ca eu sa pot spune ceva.
-Ce naiba faci?
Intreb eu bulbersata.
-Un silentiator.
Indeasa o bucata de material in gaura armei si apoi ridica arma, apasa tragaciul si cat ai clipi iala usi e distrusa...fara zgomot.
-Wow...
Ingaim eu impingand usa.
Intram un incapere si tragem un birou in fata usi.
-Si acum?
Intreb eu.
Zack ridica din umeri si se aseaza pe podea indesandusi mana in par.
-Avem nevoie de un plan...si ajutor.