Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.65. Portalul

*****
Stam toate trei nemiscate privind fix locul unde pana acum cateva minute se afla holograma lui Ryan si Be.
-Vor fi bine.
Se aude vocea lui Denisse intrerupand linistea. - Ryan ti-a pronis ca va fi bine...frarele meu isi tine promisiunile.
Spune ea decisa, ridicanduse de oe pat.
Ilenia isi ridica si ea privirea.
-Cum vom ajunge acolo? Din cate am vazut in holograma pot sa imi dau seama ca sunt in Persiu...nu avem timp sa ajungem la teletrans....plus ca nu stim sigur unde se afla.
Se lasa din nou linistea in timp ce rotitele mintii mele incep sa se invarta cu rapiditate.
-Eu stiu sa creez un portal.
Cele doua fete isi indreapta orivirile stupefiate spre mine.
-Shay...e imposibil.
Spune Denisse incercand sa se convinga pe ea insasi.
-Doar vrajitori stiu sa creeze portale....e un ritual complicat.
Ma incrunt la ele si imi strang bratele la piept afisand o mina ofensata.
-Stiu si eu asta si mai stiu si ca toti vrajitori au dreptul la a avea invatacei...iar pe mne ma invatat o vrajitoare.
Le combat eu obiectand.
Ilenia si Denisse se uita una la cealta cu priviri complice.
-Pentru a transmite cinostiintele vrajitoresti e nevoie de ani...
Spune Ilenia ridicand bratele in aer ca si cum ar vrea sa incheie conversatia cat mai repede.
-Eu sunt jumatate vrajitoare....pentru mine nu se alica aceleasi reguli.
Ma plang eu privind-o in ochii pe Denisse, comunicand printr-un limbaj mut asa cum doar cu Ryan pot face.
Denisse incuvinteaza si se intoarce spre Ilenia.
-Phtem incerca.
Sora mea isi da parul dupa urechi oftand.
-E periculos.
Incearca ea inca o ultima data , dar in glasul ei se simte deja resemnarea.
-Ai incredere in mine.
E tot ce ii spun eu, si stu ca nu e nevoie de mai mult. Ilenia strange din buze.
-De ce ai nevoie pentru ritual?
Ma intreaba inca putin indecisa daca sa imi permita o astfel de actiune sinucigasa.
Incerc sa imi amintesc cuvintele exacte ale Jacinthei.
"Portiunea pe care ai vazut-o e un amestec de ierburi ale raiului fierte in focul iadului. "
Dar unde putem gasi acum astfel de portiune? Nu e posibil...simt cum energia si speranta din mine se sting dintr-o data. Cum poti face un ritual fara portiune...nimeni nu poate.
Oftez si ma asez pe pat ganditoare.
" Iar cuvintele pe care le-ai auzit provin dintr-o limba straveche, limba elfilor. "
Mi se reaprinde o mica scanteie...
-Am nevoie de o carte cu limbi stravechi.
Dupa cunostiintele mele dobandite de la doamna Sourlei stiu ca limba elfiilor e stravechea galeza. Oare eu pot face un ritual doar cu l incantatie? Nimeni nu poate... dar eu? Eu nu fac parte din nimic cunoscut...nimeni nu stie ce sunt in stare sa fac.
"Puteriile tale sunt infinite"
Ilenia iese din incapere disparand pe coridor. Denisse se asigura ca ea a disparut din aria noastra auditiva dupa care se aseaza langa mine.
-E periculos nu-i asa? Nu ai tot ce iti trebuie pentru ritual...
Ma intreaba ea cu o privire blanda, dar trista.
-De unde sti?
-Am fost instruite de aceasi persoana. Stiu si eu cate ceva despre magie, desi nu am fost "creata"de o vrajitoare.
Ii zambesc putin si o privesc in ochii. Nu vreau sa o mint...nu pot sa o mint.
-Da...e periculos..., dar poate ca eu sunt in stare sa o fac.
Denisse incuvinteaza si i-a in mana comunicatorul.
-Te las sa o faci doar pentru ca o faci pentru ei.
Spund ridicand comjnicatorul i aer.
Privesc obiectul, iar in mnte imi reapare privirea lui Ryan, atat de trista, tinand in brate corpul inconstient a lui Be.
-Va fi bine.
O asigur eu ridicandu-ma in picioare.
Denisse incuvinteaza nu foarte sigura.
-Sper.
-Imi e frica.
Spune ea facanduma sa o prind instinctiv de mana.-Imi e frica ca ritualul va da gres...ca va da gres din bina mea...
E tot ce spune inainte ca Ilenia sa se precipite in camera. Ne priveste de la una la cealalta si ridica dintr-o spranceana ca si cum ar incerca sa ghiceasca despre ce vorbeam. Imi intinde o carte groasa invelita in piele maro. Imi pun cartea pe genunchi si o deschid sub privirile atente ale celorlalte doua. Incep sa rasfoiesc cartea cautand cuvintele. Cuvinte atat de neinsemnate dar cu o putere enirma cand vor fi rostite de mine cu voce tare. Dupa ce incantatia e gata, ma asez pe podeaua rece a incaperi si incerc sa imi pastrez mintea calma. Ma concentrez pe bataia inimi mele, pana ce toate sunetele din jurul meu dispar. Tot ce aud e respiratia mea.
Simt cum corpul meu se desparte de podea, ma cuprinde o senzatie de plutire.
"

"
Nu ma opresc din incantatie nici cand incep sa imi simt tot corpul vibrand, toata energia sorbita din corp. Ma simt strabatuta de durere in tot corpul. I simt capul greu, inima batand nebuneste ca si cum cineva ar incerca sa mi-o smulga din pept.
O explozie de lumina imi scoate un tipat de durere din piept. Cad la pamant iar totul se stinge. Imi ridic putin privirea si o opresc asupra siprafetei gelatinoase, albastruie si apoasa. Am reusit. Am creat un portal.