Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.19 Moartea mea

*****Denisse deschide ochii dupa vreo jumatate de ora si intredeschidem usa pentru a ne asigura ca paznici nu ne stau in drum. Pornim din nou dea lungul coridorului , cotim la dreapta si ne afundam in intuneric. Scrapp aprinde flacara si imi face semn ca drumul nu mai e lung. Denisse tine obosita arma in mana amandoua sperand sa nu fim nevoite sa o folosim.
Pereti reci si prea apropiati ma fac saa simt sufocata de aerul inghetat, desi nici macar nu sunt claustrofoba. Pavajul vechii al tunelului e plin de denivelati greu de observat in intuneric, ma impiedic de cateva ori, dar deja m-am obisnuit. Am calcat-o pe Den de nenumarate ori de fiecare data aleganduma cu o fata furioasa si un " mersi ca ma calci!" ironic.
Dupa cateva ore de mers, ore ce mie mi s-au parut ani, incepem sa zarim lumina suprafetei, coridorul devine mai mare, prinzand forna rotunda, si pereti inconhurati de usi din fier forjat ruginite. Denisse d a sa alerge afara, dar un tipat inuman il face pe Scrapp sa ne traga pe amandoua inapoi in intuneric si ne lipim de pereti reci.
Zaresc o situeta mica si slaba cu coastele proeminente pe sub pielea violeta...creatura e armata si scoate fulgere din varfurile degetelor indreptand fulgerele spre o a doua creatura nearmata. Scrapp imi traduce cateva fraze cum ar fi : Din vina ta au scapat...erai responsabilul iar acum s-au dus...stapana e furioasa.... Nu a fost vina mea...unul dintre minori s-a aliat cu ele...tradator...bla bla bla.
Denisse ridica arma si trage in cel armat luandu-l prin surprindere.
-Denisse!!!!
Strig eu aruncand-o la pamant cand arma sare in mainile celui de al doilea monstru si trage spre Den.
Glontul aproape ca imi sfioreaza ceafa, dar Scrapp incepe sa traga in toate directiile.
-Date de pe mine!
Striga Den recuperandusi arma si incepand sa traga in toate directiile. Ma ghemuiesc cu spatele lipit de perete si imi astup urechile cu mainile. Nu asculta..nu asculta....
O ploaie de gloante se abate asupra noastra, arme ale mortii cazand de peste tot, lovind podeaua si pereti, facand gauri peste tot. Respir sacadat, si o aud pe Denisse tipand.
Imi ridic privirea si o vad impuscand una dintre creaturi fix in piept.
-Sunt tot mai multi!!
Tipa ea si imi arunca o arma de pe podea.
-Nu pot!
Tip eu privind bucata de metal rece din mana mea...o singura bucata de metal ce poate lua atatea vieti....ce poate distruge atatea lucruri doar cu un "bum".
Aud o bubuitura si un glont se indreapta fix spre mine. Ma arunc intr-o parte si fara sa mai gandesc apas tragaciul nimerind una din creaturi.
Den avea dreptate...ori eu ori ei. Trebuie sa ies de aici si nu am alta sansa. Ma ridic in picioare tinand stangaci arma in mana si incep sa trag tintind creaturile. Nimeresc doi, au mai ramas patru. Denisse tinteste spre unul, dar creatura trage, iar Den se arunca la pamant. " Fugiti afara"
Imi face semn Scrapp. O i-au de mana pe Den si alergam afara unde zarim o alta glota intreaga de creaturi si incepem sa tragem. O i-au pe Den de incheietura si o trag in spatele unui copac. Den surade.
-Ai tras...ai ucis...sunt o influenta rea nu?
Chicotesc si ii fac cu ochiul. Un glont loveste copacul asa ca ne ridicam si tragem. Cateva creaturi cad la pamant. Il vad pe Scrapp iesind afara si alergand spre noi. Imi face semn ca totup e ok, iar apoi incremenesc...un glont il loveste si cade la pamant inert.
-Scrapp!
Strig incercand sa il trezesc. Den ma i-a de incheietura si o luam la fuga printre copaci.
Denisse se invarte in spate si trage in timp ce alearga lovind doi paznici ce ne urmareau.
-Unde mergem?"
-Nu stiu...tu doar alearga!! Daca te impiedici si te lovesti...te ucid!
Tipa ea indreptand arma spre mine si zambind malefic. Ii scot limba si continuu sa alerg. Un gardian ne apare in fata, iar Den nu apuca sa traga ca gardianul ridica arma si trage in bratul meu ranit. Tip de durere. Gardianul cade la pamant impuscat de Denisse care ingenuncheaza lamga mine.
-Haide....e totul bine....poti continuua?
Incuvintez si ma ajuta sa ma ridic.
O luam la fuga si imi musc obrazul pe interior pentru a imi stapani impulsul tipatului de durere. Incep sa vad totul in ceata si cad la pamant.
-Shay!! SHAY....Stai cu mine...nu pleca...te rooog...Shay...
Gem, iar Den respira usurata.
-Cred ca glontul ti-a atins o artera...rezista te rog...nu muri.
Asta a fost ultima reolica pe care am auzito  dupa care totul s-a intunecat.