PARTEA A TREIA.
******
-Trezestete! Haide...haide...
Deschid ochii obositi si imi inghit un tipat atunci cand in fata ochilor imi apare chipul unui baiat cu par intunecat si ochii mari negri, ascunsi in spatele unor ochelari cu lentile groase. Oliver. Baiatul imi pune mana la gura si imi face semn sa tac.
-Se va intoarce incurand...trebuie sa plecam, acum!
Spune el lasanduma putin confuza.
-Eu...eu ar fi trebuit sa fiu..
-Moarta? Stiu...dar am inlocuit portiunea cu un somnifer de aceasi culoare incat mama sa nu isi dea seama.
Clipesc des si ma ridic din pat. Observ sa cizmele mele au disparut, la fel ca si hainele, incat am pe mine doar o pijama albastra pe mine.
-Vino!
Imi striga Oliver facandumi semn cu mana sa il urmez. Baiatul scoate o pereche de chei din buzunar si deschide usa unui dulap. Imi arunca o arma uriasa. Atingerea metalului rece dupa atata timp , imi aduce un fior de gheata.
-Ajutama sa dau dulapul la o parte.
Spune el scotand o arma si pentru el.
Ma indrept confuza spre dulap si prind stangace de un colt. Il ajut pe Oliver sa dea la o parte dulapul greu si plin de arme. Dupa ce dezvelim peretele observ un tunel intunecos cu scari din beton, spiralate ce duc in jos.
Ma uit intrebator spre Oliver , fiind inca putin confuza. Tocmai am scapat de la moarte , datorita unui pusti.
Esti pe cale sa iesi de aici, Shaile...revinoti!
Respir adanc si ma precipit pe scari, tinand arma strans in mana. Cobor treapta dupa treapta asteptand sa ajung pe loc drept.
-Unde vom ajunge mai exact?
Intreb eu, vorbind pentru prima data dupa o vreme, cu decizie in glas.
-In pivnita...din cate am auzit, acolo se gasesc mai multe intrari spre catacombe, acestea ducand afara.
-Minunat!
Comentez eu simtind fiori pe spate. Nu sunt sigura daca de la frig ...dupa toate sunt desculta si imbracata doar cu o pijama subtire.
-Sunt paznici acolo jos?
Intreb eu in soapta.
-S-ar putea...cred ca acolo tin o rezerva de arme si cartuse.
Strang arma mai tare in mana simtindu-i duritatea pe piele.
Scarile ajung la sfarsit. Pivnita e foarte intunecata si cred ca se afla cam la acelasi nivel cu temnitele in care tin prizonieri.
-Si acum?
Intreb eu, privindu-l pe pustiul din fata mea, cu o expresie atat de pierduta si tinand in mana arma de parca ar fi o jucarie noua.
-Pe aici.
Spune el cu tremur in glas.
-Pot sa te intreb ceva?
Il intreb eu urmandu-l spre o usa de metal.
-Sigur.
-De unde are mama ta atatia recruti pentru armata Distrugatorilor?
Oliver se opreste deodata si incepe sa tremure.
-Ea a...a creat niste creaturi..inspaimantatoare si dezgustatoare.
Gandul imi zboara la padurea din Durmstang, la Scrap...incerc sa imi imaginez mii si mii de astfel de crraturi, dar cu ganduri mai malefice decat el. Ma i-a cu tremuratul.
-Inteleg.
Murmur eu, urmandu-l pe Oliver dea lungul unui coridor ingust si racoros, luminat de lanterne inflacarate.
-De ce ma ajuti?
Nu reusrsc eu sa ma abtin sa nu intreb. Oliver se opreste din nou , dar reia pasul imediat.
-Eu...credeam ca poate tu..
Dar nu apuc sa aud ce credea el despre mine, pentru ca un glont imi trece chiar pe deasupra capului, sfiorandumi fruntea. Simt o furere cumplita si sangele siroindumi in jos pe obraz. Il aud pe Oliver tipand si ne aruncam la pamant.
-Fruntea ta!
Striga el pentru a acoperi sunetul impuscaturilor.
-Sunt bine...glontul doar ma sfiorat.
Un alt glont patrunde in perete deasupra noastra.
Ridic arma si incep sa trag orbeste, fara sa am idee de unde vin gloantele.
Apoi zaresc paznicul. Sta in capatul coridorului cu arma ridicata si tragand glont dupa glont, tintinduma.
Oliver imi striga numele, dar il ignor.
Ma arunc la pamant si continuu sa trag. Un glont se indreapta spre pieptul meu, dar reusesc intr-un oarecare fel sa ma las in jos la timp.
Trag inapoi si aud un mic "buf" .
Gloantele inceteaza sa mai curga de peste tot si imi dau seama ca am ucis paznicul....dar nu mai am gloante.
-Shay!
Striga Oliver inca ghemuit la pamant.
Ma invart si vad o silueta alergand spre mine in spatele meu. Paznicul e disarmat, probabil venea aici pentru a isi lua o arma.
Incerc sa trag in el, dar mu-am terminat gliamtele din lupta anterioara.
Paznicul se arunca pe mine, arincandumi arma din mana.
-Shailene!
Tipa Oliver cu disperare.
Paznicul ma tintuieste la pamant, blocandumi bratele cu ale lui.
Imi i-au avant cu genunchiul si il lovesc in partile joase. Barbatul geme de durere si slabeste stransoarea, dandumi sansa sa ma eliberez. Ii dau un pumn pentru a castiga timp, dar paznicul imi pune piedica de la pamant, unde e intins. Cad inapoi pe podea, batand capul cu putere.
Tip de durere si cat ai clipi paznicul e inapoi pe mine, scotand un cutit de la brau. Lama rece ca gheata patrunde in pielea gatului meu. Simt sangele cald curgand. E sfarsitul...gandesc eu, dar atunci aud o impuscatura, un tipat, iar paznicul cade de pe mine.
Oliver la impuscat, din pacate nimerindul doar in picior, desi asta imi da timp. Ii smulg cutitul din mana, dar paznicul ma loveste cu putere in coaste, cu piciorul, taindumi respiratia. Scot un chitait lesinat si ma dau in spate. Paznicul afiseaza un zambet triumfator, desi e plin de sange, din cauza impuscaturi. Imi i-au avant si sar pe paznic, aruncandul la pamant cu brutalitate. Indrept lama spre pieptul sau si implunt cutitul in piele. Acesta afunda in carne, scotand un marait dezgustator. Paznicul scuipa sange si maraie de durere in ultimele sale clipe de viata. Ma ridic de la podea cu dezgust si panica. Tocmai am ucis un om..am mai ucis oameni..dar cu gloante...nu e acelasi lucru ca si atunci cand simti cutitul afundandui in piept si sangele tasnind..e dezgustator.
Oliver ma priveste cu gura cascata.
-Wow...esti asa...agila...imi amintesti de cat woman din benzile desenate.
Incerc sa imi abtin un zambet , dar e imposibil, atunci cand vezi expresia pustiului.
-Haide...sa mergem.
Il indemn facandui semn sa ma ghideze.
-Esti sigura? Nu arati prea...bine..
Ma gandesc la taietura de pe gat, sangeranda si dureroasa, dar din fericire nu prea profunda, taietura de pe frunte, din care picaturi de sange curg incet pe obtaz in jos si la unghile rupte si smulse din cauza luptei.
-Sunt bine, multumesc.
Ii fac semn sa o i-a inainte. Oliver ridica din umeri si incepe sa marsaluiasca pe coridorul lung, pana in fata unei usi mari de fier.
-Esti gata?
Intreaba el ch o expresie putin speriata.
Incuvintez. Usa se deschide, iar noi inaintam in intuneric, in atacombe.
CITEȘTI
Blestemul alegerii-Infama vol.2
FantasíaShailene a decis pentru ce vrea sa lupte, a facut o alegere, o alegere de care va depinde soarta a doua lumii. Dar cum poti sti daca o alegere e corecta daca alegerile corecte nu sunt corecte pentru toti,iar cele gresite nu sunt in totalitate gresit...