Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.17 a cincea si ultima oră

*****
Scrapp incepe sa se catere pe o scara atarnata de peretele cladiri, asa ca il urmam pana pe acoperis. Odata ajunsa sus vad un binoclu mic si ma indrept spre el. Scrapp isi agita mainile explicandu-mi ca aceasta e zona de obselvare si de aici putem vedea unde se gasesc si alti gardieni. Incuvintez ,iar el inceteaza sa se mai agite. Imi duc binoclup la ochii si privesc spre copacul stanzuratilor ce e destul de departe de unde ne aflam, ceea ce e bine din moment ce acolo sunt majoritatea gardienilor. Mai sunt doi in zona locuinteler si vreo patru in zona temnitelor unde am stat si noi.
-Trebuie sa avem grija...cred ca se indreapta in directia asta...
Spun eu intinzandu-i lui Denisse binoclul. Dupa ce cercetam bine zona astfel incat sa cunoastem fiecare particica a cartierului, ne imtoarcem la scara ca sa coboram.
-Crezi ca putem porni masina cumva, dupa ce scapam de aici?
-Nu cred....nu am reusit timp de vreo trei zile crezi ca reusim acum?
-Şttttt!!!!
Scanceste Scrapp aratand cu degetul in jos. Ma apropiu de margine si zaresc doi paznici boscorodind chiar sub noi.
Imi interiorul obrazului si ma dau mult in spate.
-Ce facem?
Ii doptesc lui Scrapp. Se uita pierdut in jur pana cr zareste marginea cladiri si imi dau sea ce vrea sa faca. Marginea opusa a cladiribe destul de apropiata de marginea celeilalte cladiri cred ca am reusi sa sarim...
Denisse se uita intrebator la mine dupa care reuseste sa imi citeasca totul pe fata.
-Nuuu....eu nu ma sinucid inainte sa scap de aici!!!
Aud susoteli de jos si un scarţâit profund ne avertizraza ca cei doi paznici au inceput sa urce scara....Firar cred ca ne-au auzit susoteala.
O i-au pe Denisse de incheietura si incepem sa alergam spre capatul opus al cladiri cu Scrapp in urma noastra.
Cand ajungem pe margine ezitam destul cat paznici sa poata ajunge sus si sa dea slarma.
-La naiba!!
Strig eu danduma in spate si sarind fara sa ma mai gandesc. Scrapp ma urmeaza, iar Den inchide ochii si ofteaza lung dar sare si ea.
O luam la fuga spre scara si coboram in zona locuintelor care Scrapp spune ca e goala la ora aceasta in care toti trebuie sa fie in partea opusa la copacul spanzuratilor.
Cotim la dreapta dupa o cladire cand doi paznici ne apar in fata. Scrapp ridica degetul si arunca un fulger puternic spre cei doi inainte ca eo sa ridice arma. O luam la fuga inainte ca cei doi sa isi recapete cunostinta, dar desigur ca le luam armele din maini.
Eu nu am de gand sa folosesc arma, dar Denisse nu are nimic impotriva asa ca in timp ce ei tin tragaciul apasat in caz de orice eu ma bazez doar pe picioarele mele...cel mai important lucru cand te lupti e sa...fugi mancand pamantul..
-Opritiva!!
Sopteste Denisse lipinduse de perete. Ma apropi si eu de zid si ascult sunetul pasilor unor paznici apropiinduse de noi. Cati sunt? Doi...mai multi?
Se apropi din ce in ce mai mult, iar noi ne uitam pierduti unul la celalalt.
Am putea sa luptam cu ei foarte usor, dar nu vrem sa fim vazuti de atatia paznici....am prefera sa ramanem ascunsi....sa fugim de aici intr-un mod mai discret astfel incat sa ne alegem cu cat mai putini urmaritori.
Scrapp ma trage de mana si intrem intr-una din locuintele creaturilor. Inchidem usor si fara zgomot usa. Denisse se lipeste cu spatele de usa si incepe sa cerceteze zona.
-Aici locuiesc?
Scrapp incepe sa miste degetele explicandune ca probabil e locuinta uneia dintre creaturile mai sarace care nu reusesc sa o ajute cu mult pe stapana deci locuiesc in confiti mai mizere. Ii traduc lui Den care stramba din nas si se uita cu mila la Scrapp...stiu ce gandeste...el nu e paznic, e clar ca si el statea in vonditi de genul acesta. Locuinta e formata dintr-o singura incapere cu pereti si podele gri simple, in unele locuri tencuiala fiind cazuta si zarinduse bucati din caramizii, iar in cele patru colturi pe podeaua rece se afla patru paturi carpite mototolite sub forma de culcus.
Ma ridic pe varfuri pentru a ajunge la fereastra, care spre deosebire de temnita noastra este mai joasa si mai mare.
-Cred ca e liber.
Soptesc eu si intredeschid usa.
O luam din nou la fuga printre cladirile darapanate.
Ne ghemuim la pamant in spatele unei lazi cu arme cand doi paznici trec prin fata noastra. Aud respiratia sacadata di bataia inimi accelerata a lui Denisse, stiu ce simte...nici eu nu vreau sa mor aici....de fapt nu vreau sa mkr nicaieri, dar locul acesta e genul de loc pe care ip etichetezi in minte cu " aici categoric nu!"
Scrapp imi face semn sa il asteptam si se ridica de dupa lada cu arme pandind dupa zid.ainile lui incep sa se miste frenetic explicandu-mi despre un loc pe unde putem ajunge repede si fara paznici prin jur, desi nu putem fi siguri, paznici de pe zid au dat alarma pentru fuga noastra, probabil ca acum paznici sunt peste tot. Tresar de spaima si surprindere cand un glont trece fix langa umarul meu. Denisse isi ridica capul de dupa lada si incepe sa traga in timp ce ne dam in spate tot mai mult cautand ocazia perfecta pentru a fugi.
-Pe aici!!
Striga De facandu-mi semn sa ma i-au dupa Scrapp. Incepem sa coboram niste scari ce duc in subteran, aerul devine tot mai rece, iar intunericul tot mai des. O simt pe Denisse aproape cu inima batand foarte repede. E inca ranita grav si bolnava, sunt ingrijorata pentru ce ar putea pati, dar stiu ca e o persoana super puternica. Ma impiedic de o treapta si ma prind de bratul lui Den.
-Ai grija.
Imi sopteste ea tremurand de frig, amandoua fiind imbracate doar cu bluze subtiri. Insfarsit ajungem pe loc drept, iar Scrapp aprinde o flacara cu degetul. Se face lumina....suntem in catacombe