Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.67. Sangele se varsa

*****
Incepem sa ne strangem lucrurile din pestera, urmand sa inaintam prin coridoare pana ce vom iesi la suprafata, speram neobservati. Nu ne asteptam ca planul sa mearga perfect, stim ca vom intampina greutati, dar speram sa ramanem in ceata cat mai mult timp posibil. Incepem sa ne miscam dea lungul tunelelor intunecoase folosind lanterna din rucsacul lui Ryan. Fiecare respiratie, fiecare pas, rasuna cu ecou in linistea tulburata a pesteri, repetanduse parca la infinit. Nimeni nu indrazneste sa scoata o vorba, din motive pe care nici noi nu le intelegem, dar locul pare atat de sacru, misterios, ca si cum tulburarea s-a ar insemna incalcarea unei reguli nescrise. Comunicam oricum uni cu alti prin priviri furise, e atat de intens modul in care privirile noastre ascund mesaje pe care doar noi le putem itelege, e ca si atunci cand aveam sase ani, creasem o noua limba impreuna cu Gabe , o limba a semnelor pe care o cunosteam doar noi, imi amintesc chipul copilului cu ochii intunecati si suvite incretite de par saten cazute pe frunte, zambind larg , astfel incat doua gropite adorabile sa i se formeze pe chipul juvenil. Eram amandoi mandri de fiecare data cand matusa sau Ilenia se plangeau ca vor sa stie despre ce vorbim, noi nu faceam decat sa ne aruncam priviri complice unul altuia si sa ranjim multumiti. Acum e acelasi lucru, Denisse ma priveste cu o scanteie mica ca o flacara aurie in ochii, privirea ei imi tradeaza emotii, frica, confuzie. Imi amintesc de discutia pe care am avut-o in spitalul abandonat inainte de creearea portalului, atunci cand mi-a spus cat de trama ii este ca ritualul sa nu dea gres din vina ei. Ii arunc inapoi o privire ina de incredere si compatimire, iar ea imi zambesre slab drept multumire. Privirea lui Zack tradeaza energie si nerabdare, si stiu ca tot ce vrea e ca totul sa se termine repede. Bellatrix schipateaza tinand totusi pasul cu noi, iar chipul ei nu tradeaza nici urma de durere, doar incredere si speranta.
Continuuam sa mergem in intuneric lasand rasunetul inimilor si pasilor nostri sa ne ghideze. O sursa slaba de lumina se observa in departare, iar chipurile tuturor se ilumineaza.
-Cred ca ne apropiem de iesire!
Soptesre Ryan entuziasmat rupand linistea mortura si sirul de priviri. Il privesc putin pierduta, linea fina a maxilarului sau proeminent, modul in care muschi se incordeaza in jurul gatului, forma fina a buzelor si colturile mereu lasalasate in jos ca si cum ar fi ganditor ,confuz sau trist...Ryan observa ca ma holbez si imi ranjeste facandu-mi cu ochiul. Imi invart privirea in alta parte, dar e prea tarziu, toti au inceput sa chicoteasca in timp ce eu simt cum ma inrosesc toata si ma prefac ca nu s-a intamplat nimic. Un zgomot puternic opreste toate chicotele si pasi. Ne oprim cu toti parca inghetati.
-Ce a fost asta?
Intreaba Zack cu o expresie confuza.
Dau din cap in timp ce un al doilea sunet bubuitor ma face sa tresar si sa ini strang bratele in jurul pieptului.
-Sunt...cred ca sunt bombardamente...
Spun eu surprinzanduma singura cu calmul si raceala din propia voce.
-Nu...nu cred ca...s-ar putea sa fie bombardamente pe suprafere mici....altfel am fi cu toti morti in monentul acesta.
Spune Bel pe un ton academic, iar ceilalti incuvinteaza.
-Trebuie sa iesim...Trebuie sa faci ritualul Shay.
Spune Ryan incercand sa se convinga pe el singur.
-Da. Da, trebuie.
Concordez rotinduma pe calcaie pentru ai privi pe toti.
-Daca iesim acum, vom muri intr-o explozie.
Spune Zack pe un ton categoric dand frenetic din cap.
-Trebuie sa le evitam...nu avem de ales. Nu mai avem timp. Razboiul avanseaza repede, mor tot mai multi oameni.
Se incrunta Jo privindu-l fix pe Zack, intr-un fel incurajator.
-Aveti de gand sa facem slanon printre ostacole acum?
Se plange acesta afisand o fata disperata si ridicand mainile in aer.
-Avem de ales?
Zack ofteaza si da din cap inaintand apoi alaturi de noi.
Ajungem la iesirea din pestera unde ne oprim deodata cu toti insirati in linie si privind adara cu gurile cascate. Flacari palpaitoare, inundeaza podisul prafuit si nisipos, separate unele de altele ca si cum ar tine locul copacilor intr-o padure. Flacarile danseaza in timp ce tot ce mai era viu in jur fornaie arzand cu rapiditate. In spatele flacarilor ce se intind in departare devenind tot mai mici, dar nu mai neinsemnate, nu mai inocente, cerul pare aproape mic..., trag aer in piept, iar fumul imi taie respiratia i ecandu-ma. Ryan ma orinde de mana, o mica atingere a degerelor, aproape imperceptibila. O ultima privire inainte sa o luam cu toti la fuga printre flacari, Jo e in fata mea, iar Bellatrix imediat in spatele meu. Gafai in timp ce fumul imi intoxica plamani.
Alerg printre flacari, evitandule. O bubuitura asurzitoare si o durere groaznica in torace, ma simt impinsa cu forta in spate si ma trezesc zburand in aer si lovindu-ma cu putere de pamant. In fata mea tocmai a fost aruncata o noua bomba. Flacarile se intind in sus ca un perete inalt. Aud vicea Bellei strigand numele lui Jo si imi amintesc ca el era in fata mea. Un val de panica imi inunda pieptul.
Sar in picioare ignorand durerea, inainte ca Bellatrix sa imi sara in ajutor si o luam la fuga u a alaturi de cealalta. Inca o explozie, o caldura extenunanta si flacari ridicandu-se in spatele nostru. Ma intorc sa privesc in spate si ii zaresc pe Denisse, Zack si Ryan. Nici urma de Jo.
Continuu sa alerg gafaind cand inca o explozie imi blocheaza calea. O aud pe Bel tiand de frustrare, cand alaturi de noi, apare Jo teafar. Rasuflu si ii arunc o privire usurata. Ceilalti ne ajung din urma gafaind cu toti.
-Calea e blocata !
Tipa Zack pentru a acoperi caosul.
Jo da din cap si ne face semn sa il urmam de unde a aparut. O luam din nou la fuga chiar inainte ca in locul unde ne aflam sa se ridice un nou perete de flacari palpaitoare. Den tipa si se arunca la pamant, ma opresc pentru o secunda si ma invart in spate. Flacari, inalte si lipaitoare se intind tot mai sus, arzand tot ce gasesc in cale. Raman fascinata de imagine, atat de multa frumusete si totusi distrugere si caos in acelasi timp, pericol si inocenta totodata. Simt o mana rece stranganduse in jurul bratului meu si traganduma de acolo, dar eu pastrez privirea asupra flacarilor.
-Shailene! Revinoti capra!
Striga Denisse tragandu-ma dupa ea.
Inchid ochii si alung imaginea din minte. O i-au la fuga alaturi de ceilalti cand din spatele nostru incep sa aud pasi, un gtup mare de oameni care alearga.
-Suntem urmariti !
Strig pentru a acoperi caosul.
Jo si Ryan isi intorc privirile in spate tragand o injuratura deodata. Zack se albeste la fata si mareste viteza.
-Chiar asta lipsea, nu?
Ironizeaza el care nu fusese de loc deacord cu planul.
-Doar nu ne asteptam sa fie atat de usor.
Afirma Jo cu duritare scotandusi pumnalul din centura blugilor.
-O, deci pana acum ti s-a parut usor?
Se plange Zack fara sa o piarda din ochii pe Bel, ea se srraduie sa tina pasul, fara sa tradeze urma de durere pe chip. Ryan isi scoate sabia lui Poseidon cu un sunet infundat si o stralucire orbitoare. Pasi din spatele nostru devin mai apasati, mai apropiati, cand deodata un grup se oameni armati se arunca asupra noastra. In jurul nostru s-a format un tunel lung de flacari, lung si ingust.
Caldura e ucigatoare, iar respiratia imposibila. Raman blocata privind oameni cu infatisari salbatice, acoperiti de sange, tinand arme la fel de insangerate, cu chipurile insetate de durere si moarte. Stiu ca sanfele de pe acesti oameni e sangele celor care au murit sustinandu-ma.
-Shailene!
Striga vocea lui Bel inai te ca o femeie schiloada cu picioare lungi sa ma atace cu un cutit de lungimea unei spatule. Parul negru i se revarsa in spate atunci cand sare la atac.
Aud un tipat inainte ca un barbat de varsta mijlocie sa cada mort la picioarele mele. Ryan imi dace cu ochiul.
-E efectul pe care il ai tu.
Spune inainte de a ataca o femeie batrana cu infatisare gen film horror.
Femeia cu par negru se intoarce la atac, imi scot bagheta din cizma eschivand lovitura ei si ma concentrez pe pieptul ei. O lumina rosie iese din varful baghetei, lovind-o ca un fulger.
Chipul ei pare plin de uimire. Ridica in aer mainile insangerate inainte de a cadea la pamant moarta. Bel tipa din celalalt capat al coridorului de flacari in timp ce un barbat destul de batran incearca sa o imoinga in foc. Trebuie sa ajung la ea. Ma indrept intr-acolo cand trei luptatori ma ataca de peste tot, indreptand sabiile lor fix spre mine. Barbatul ce ameninta din fata, are un zambet larg pe fata in timp ce faisul sabii sale imi mangaie pielea gatului pana ce un siroi cald incepr sa curga pe clavicula in jos. Daca nu fac ceva acum, ma va ucide. Ma aplec din inspinct si indes sabia in burta barbatului, dupa care o i-au la fuga inainte ca ceilalti doi sa poata reactiona. Ii simt gafaind in sparele meu, cand unul dintre ei prinde de gluga geci mele si ma trage cu putere inapoi, trantinduma la pamant. Sabia aluneca spre pieptul meu inainte ca Zack sa se arunce pe cei doi luptatori tintuindu-i la pamant cu propiul corp.
-Fugi ! Ma ocup eu de ei doi.
Striga el gafaind. Sunt pe cale sa il intreb daca e sigur, dar imi dau seama ca nu are rost. Ma indrept spre Bel trecand pe langa Denisse si Ilenia ce lupta impreuna impotriva a cinci soldati, si par sa se descurce bine.
-Shailene! In stanga ta!
Ma opresc din alergat si arunc un fulger in directia indicata. Unul din razboinici cu care cele doua luptau cade la pamant in mijlocul spasmelor.
Imi privesc bagheta surprinsa. Bel sare in fata mea intr-un fel de scud, cand doi soldati se arunca asupra noastra.
Dau sa ridic bagheta, cand un barbat inalt, slab si agil se arunca asupra mea, facandu-ma sa o scap din mana, aceasta rostogolinduse la cativa metri departare. Gem de durere simtindumi toracele strivit de greutatea barbatului. Acesta isi afunda genunchi in coastele mele incercand sa mi le rupa. Tip si ma zbat, fara nici un rezultat. Bel la cativa metri de mine e in mijlocul unei lupte cu celalalt soldat. Nu mai pot respira, iar totul in jurul meu pare acoperit de un strat gros de ceata.
-Da-te de pe mine!
Strig cu ultimele puteri, inecandu-ma cu propiul aer. Barbatul ranjeste multumit.
-Vrei sa salvezi lumea? Atunci mori! E unicul mod de a repara lucrurile! Eroin-o.
Imi sopteste distrugatorul la ureche apasanduse si mai tare pe pieptul meu. Trebuie sa fac ceva,
ar fi stupid sa fi facut fata alegerii si sa mor acum in fell asta.
-Kira va fi mandra de tine,nu? Sunt sigura ca te va transforma in slujitorul sau numarul unu.
Barbatul maraie incruntat. Ma stradui sa mai obtin o gura de aer, pentru a vorbi.
-Sti ce e pacat? Ca nu vei rezolva nimic. Alegerea a avut loc deja.
Barbatul isi dezvaluie dinti si se apleaca sa imi spuna ceva, dar nu are cand, pentru ca intr-o singura secunda ma zbat dezechilibrandu-l, profit de moment si imi adun toate fortele ca sa il arunc intr-o parte. Ma arunc peste el si dintr-o ultima miscare ii scot cutitul din curea si il confic in piept. Ma intreb de ce nu la folosit pentru a ma uccide. Probabil i se parea o moarte prea usuara si rapida pentru mine. Cruzimea lui i-a adus sfarsitul. Imi privesc mainile acoperite de sange. O mana imi atinge umarul, Bellatrix imi zambeste slab.
-Am reusit. I-am ucis pe toti.
Imi ridic privirea. Ryan si Zack vin apre noi cu armele insangerate in maini. Denisse e aplecata asupra lui Jo infasurand-i o fasie de material in jurul bratului insangerat. In jur corpurile distrugatorilor zac neainsufletite. Ii intorc zambetul si o studiez pentru a ma asicura ca e bine.
-Vad ca ai invatat sa folosesti bagheta.
Incuvintez si tresar.
-Bagheta!
Ma uit in jur, pana ce zaresc o mica stralucire palpaitoare aproape de peretele de falacari.
-Am luat-o.
Ryan ajunge langa mine si imi studiaza taietura de pe gat. Tot ce simt in momentul acesta e o caldura ametitoare, dar nu durere.
-Sunt bine.
Il asigur indepartandu-i mana ce imi curata sangele de pe fata prin mangaieri usoare. Denisse si Jo se apropie si ei, iar ea are globul de cristal in mana.
Ii zambeste lui Bel.
-Aveai dreptate! Intr-un moment de pericol a inceput sa functioneze!
Bel topaie spre ea zambind, iar eu o urmez.
-Deci? Ce poate sa faca?
Intreb eu studiind globul. Pentru prima data imi dau seama ca in interiorul cristalului e inciza o stea ce paleste in albastru.
-Ma ajuta sa vad viitorul...merge doar pe perioade scurte, dar e incredibil. Vedeti steaua aceea? Nu era acolo inainte de lupta. Incepe sa se roteasca cu viteza inainte de a imi transmite un mesaj. In lupta stiam mereu cand si de unde voi fi atacata.
-Perfect....acum ca toate dispozitivele s-au activat, putem face ritualul. Trebuie doar sa ajungem in padurea dintre cele doua lumi.
-Asta e si problema...mai avem forte putin timp. De obicei ritualurile au loc la ore fixe...ceea ce inseamna ca mai avem exact o jumatate de ora pana la opt fix.
Spine Zack afisand o fata atotstiutoare si doua gropite adorabile in obraji.
-Dar la alta ora ce at avea?
Intereaba Den strangandu-si global de cristal la piept.
-Poate ca ar fi presa tarziu...distrugerea e foarte aproape, mor tot mai multi oameni.
Ii raspunde Ryan dandusi din fata o suvita de par.
-Pai atunci sa trecem la traeba.