Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.14. a doua oră

*****Ma trezesc buimacita si imi trebuie ceva timp sa imi dau seama unde ma aflu. Ma ridic in capul oaselor si ma intind putin. Intunericul s-a intetit mai tare cea ce imi spune ca s-a intunecat, acum lipsinduma si de micul petic de lumina ce venea de afara. Denisse mesteca intr-un fel ciudat in somn, miscandusi obraji si plescaind, se intoarce pe partea cealalta ,iar capul ii aluneca de pe perna improvizata de mine din geaca mea de trening. Ii pun geaca sub cap si imi i-au avant ca sa ma urc pe pervaz cand telefonul incepe sa vibreze in buzunarul blugilor. Imi dau seama abea acum ca telefonul a fost la mine tot timpul aceata......ce chlice, creaturi extraterestre, inarmate, cu puteri supranaturale rapesc doua adolescente, dar nu le i-au telefoanele, de fapt pana si eu eram prea intrata in rolul victimei incat sa imi dau seama ca il am in buzunar. Raspund crezand incantata ca e Jo, cand o voce fantomatica de femeie incepe sa vorbeasca cu glas dulceag, prietenesc si al naibi de enervant.
-Buna Shay, eram sigura ca nu dormi, nu iti place aici la noi? Nu suntem oare destul de ospitalieri?
-Cine esti?
Intreb eu incercand sa par calma, desi am deja o idee despre cine e la telefon.
-Am purtat destule discuti, Shay...ma mir ca nu ti-ai dat inca seama.
-Kira...
Spun eu in soapta. Instinctul imi spune sa arunc telefonul la pamant, sa inchid , dar de fapt mor de curiozitate sa aflu ce se petrece, ce e cu femeia aceasta misterioasa.
-Stiam eu ca esti o fata desteapta.
-Ce vrei de la mine? Tu ai organizat toate astea?
Rade...un ras criatalin, un ras aproape frumos daca nu ar fi din partea ei.
-Imi retrag cuvintele, esti inceata la minte, mai inceata decat parinti tai la un loc.
Tresar, simt un nod in gat.
-Ce sti despre ei?
Rade din nou, de data aceasta mai prefacut, mai nalefic. Sunt sigura ca nu vreau sa stiu raspunsul.
-Multe...iti voi impartasi totul intr-o zi, scumpo.
-Ce sunt monstri acestia?
Spun eu accentuand pe "monstri" simtindumi propiul dezgust in glas.
-Nu i-as numi monstri...cata nepolitete, dupa toate sunt gazdele tale, nu uita asta. Nu sunt simpatici? O armata intreaga de creaturi cu puteri extraordinare, raspunzand doar la ordinele mele.
-Foarte simpatic.
Spun eu plina de sarcasm, imprumutat de la regina sarcasmului, Denisse.
-Nu-i asa? Ei bine sa trecem la subiect, te am la degetul mic nu-i asa?
-Ce vrei?
Repet eu inca o data.
-Ai dreptate, scurt si la obiect, vreau dispozitivele voastre...in special bagheta.
Ma incrunt si ma ghenuiesc in coltul opus al incaperi ca sa nu o trezesc pe Den.
-Nu.
Spun clar si tare.
-Crezi ca e o alegere? Esti pr izoniera mea, nu iesi pana nu am dispozitivele si nu spune ca vor veni prieteni tai clovni dupa tine, numai bine, va voi avea pe toti la degetul mic. Cum va spuneti voi? A da...ordinul vulturului...
Pufni dispretuitor si chicoti.
-Ce ratati...
M-am abtinut sa nu tip la ea, desi in mintea mea zburau doar doua cuvinte:
" hoaşca, proasta".
-Nu.
Am repetat eu, chiar daca ne va prinde pe toti, vom gasi noi o cale de scapare, dar sunt sigura ca tot ordinul ar fi deacord cu mine in privinta dispozitivelor.
-Cum vrei tu, Shay....sti, am niste prieteni medici...ma pricep si eu cat de cat...cine stie in cat timp se va dezvolta o tumoare la capup prietenei tale, dar daca vrei sa putrezeasca intr-o tembita atunci putrezrste si tu impreuna cu ea.
A inchis telefonul inainte sa mai pot spune ceva, dar oricum bu aveam ce sa spun. Am ramas in coltul acela rece inca ceva vreme, frecandumi bratele pentru a le incalzi, pana la urma am adormit.
********
Un geamat ma dacut sa deschid ochii brusc, nu stiu cat am dormit, dar nu cred ca mai mult de douazeci de minute. Caut sursa geamatului si o vad pe De fatainduse, gemand si incruntanduse, e lac de sudoare. Ma apropiu de ea si o prind de mana descoperind ca pielea ei arde si nu exagerez deloc. Are ochii inchisi, dar geme si da din maini si picioare foarte disperata, parca incercand sa se elibereze dintr-o capcana.
-E in regula.
Soptesc eu nu prea convingator, in timp ce ii pun mana pe frunte. E foarte fierbinte. Poate ca nu am spalat rana destul de repede si a facut infectie, sau e din cauza frigului de aici...o fi luat vreo gripa. Nu sunt medic, dar am vazut-o de destupe ori pe sora mea ajutand oameni muribunzi, desi nu indraznesc sa folosesc termenul asta cand vine vorba de Den. Ce am de facut? Incerc sa ma concentrez. Denisse continuu sa se zvarcoleasca disperata, sa se contorsioneze si sa geama in loc de tipat de ajutor, desi stiu ca daca ar fi treaza si constienta nu m-ar lasa sa otratez, deci intr-un fel ma bucur ca situatia e asa. Oricat incerc sa ma concsntrez asupea ce am de facut, in minte mi se invart doar cuvintele Kirei " Cat va dura pana va face o tumoare?"...." Daca vrei sa o lasi sa putrezeasca in temnita.."....
Cuvintele ei continua sa mi se invarta in minte, dar stiu ca nu trebuie sa ii dau ascultare, acesta e planul ei, sa ma zapaceasca, sa ma faca sa ma simt neputincioasa, stupida, fara aparare, dar eu stiu ca nu sunt asa...stiu ca daca nu o las sa ma nfluenteze as putea-o ajuta pe Den...concetreazate....concentreazate...concentreazate, concentreazate.
POTI SA O FACI. LASATI MINTEA LIBERA. NU TE PANICA.
-Nu ma lasa.
Ii soptesc lui Den incet sperand ca ma auzit, dar in acelasi timp ca nu m-a auzit. Inspir si ma indrept spre vasul cu apa rece. Sfasii jacheta in inca cateva fasii, dupa care le inmoi bine in apa rece, prea rece pentru mine, dar destul de rece cat sa ii opreasca febra lui Den. O acopar de comprese reci dupa care ma ghemuiesc intr-un colt.
Ce voi face daca boala ei nu se va opri?