Cap.24 Cazand din cer

42 13 2
                                    

*****Deschid ochii simtindumi capul explodand si corpul de gelatina, abea reusesc sa ma ridic in genunchi ca si cad la loc. Vederea imi e intetosata, dar reusesc sa zaresc cateva siluete...ingeri...nu vad exact siluetele dar lumina orbitoare pe care o emana vorbeste de la sine. Imi i nchid ochii o secunda pentru a ma odihni si a imi recapata fortele.
-Hei...acum totup va fi bine...Promit.
Recunosc vocea, calma, calda si prietenoasa.
-Kay?
-Şttt....iti vei reveni repede si te vei intoarce la locul tau...cu familia ta.
Imi mangaie parul usor si imi ofera un zambet incurajator.
-De la ce vine K?
Zambetul i se largeste si vad o lumina stralucitoare in ochii lui.
-K in alfabetul cirilic e S...de la Shailene.
Il fixez cu privirea incercand sa imi intiparesc in minte imaginea ingerului meu...cati oameni se pot mandri ca si-au cunoscut ingerul?
K isi smulge o pana din aripa stanga si mi-o intinde.
-Iti va aminti ca sunt mereu acolo...de data aceasta voi fi mai atent sa nu mori.
Imi face cu ochiul si imi indeasa pana in buzunar.
-Te voi mai vedea?
Intreb eu obosita.
-Roagate sa nu.
Vocea lui pare indepartata, foarte indepartata. Oboseala ma cumprinde, iar ochii mi se inchid, cand ii deschid nu a trecut nici o secunda. Ma aflu in camera mea...in casa mea....in lumea mea.
Zack si Jo stau pe scaun si se uita cu ochii larg deschisi de mirare la mine.
-Esti....
-Vie..
Isi completeaza ei propozitia unul altuia. Zack incepe sa chicoteasca de bucurie si sare pe mine imbratisanduma.
-Cum ai facut asta?
Ma intteaba Jo zambind larg.
Simt pana din buzunarul blugilor si zambesc.
-Am cazut din cer...
********
-Hey boylor!!
Spune Bel intrand vesela in imcapere.
-Vati prins? Boy-lor...Boylor...
Rade la propia gluma, iar noi o fixam.
-Nu aveti simtul unorului oameni buni.
Ingana aruncanduse pe canapea.
-Deci cum e De?
O  intreaba Jo pe Be care tocmai s-a intors de la spital. Se pare ca Denisse a suferit o cuntuzie, dar  si-a revenit repede.
-E ok....morocanoasa...mancarea in spital nu e tocmai Gray si sandwichuri.
-Mi-o imaginez pe Den mancand salata si  paine cu unt toata ziua.
Rade Zack.
-Nu are voie paine ...
Rectifica Be.
-Morocanoasa w puton spus atunci.
Chicoteste Jo.
-Ryan?
Intreb eu incercand sa imi ascund spaima.
-E ok...dar nu a mai vrut sa iasa din camera pana nu te trezesti tu...ieri ne-a spus  ca nu mai e mult...e cumva medium?
Zambesc misterioasa.
-Poate.
Ii las sa se uite la televizor in timp ce urc scarile si bat la usa lui Ry.
El deschide usa descurajat, dar vazanduma i se lumineaza fata si ma imbratiseaza strans.
-Ai facut o prostie.
Ii spun eu in ureche.
-De ce? Acum o sa am un argument egoist pentru a te convinge sa nu faci lucruri periculoase .
-Taci...vorbesc foarte serios....data viitoare cand implor, tip si plang inseamna ca trebuie sa renunti.
Zambeste malefic si isi strange mainile la piept.
-Te-ai gandit ca poate imi place sa te vad implorandama?
Ii dau un pumn in coaste...prea tare...dar intentionat. El imi arunca o privire criminala si imi scoate limba inainte de a imi inchide usa in nas.
Cobor, iar Be ma intreaba daca vreau sa merg cu ea la Den pentru a ii tine companie. Imi i-au geaca si imi indes mainile in buzunar.
Pe drum Be imi cere toate detaliile a ceea ce s-a intamplat dupa miartea mea, iar eu ii explic totul cuvant cu cuvant , in timp ce ea ma asculta cu mare atentie si seriozitate. Cand ii arat pana si o priveste cu atentie zambeste si ma priveste fix.
-Cine stie ce culoare au aripile ingerului meu...
-Cu siguranta albe.
Ii spun eu zambind, iar ea chicoteste.
-Mda...cum sa nu.
Cand ajungem la spital si urcam primele trei etaje, eu si Be gafaim. Ne indreptam pe jumatate lesinate spre salonul cu numarul 23 . Gasim usa mare din lemn cenusiu cu o placuta aurie pe care scrie Denisse Pach. Deschidem usa fara sa batem sau alte politeturi de genul asta.
-Hey Den.
O imratisez eu intinzandui o punguta cu prajituri de ciocolata.
Den imi zambeste malefic.
-Esti aliata mea asai?
Ii fac cu ochiul si izbucnim amandoua in ras. Denisse infuleca cele patru prajiturele de ciocolata repede dupa care aruncam punga pentru a ascunde urmele crimei facute.
-Cum e sa invi?
Ma intreaba ea entuziasmata.
Incep sa ii relatez si ei totul fiind completata de Be (foarte des).
-Deci ingerul tau e un tip blond, cret cu ochii albastri si muschii?
Incuvintez si ii arat pana cenusie.
-Oare cum arata al meu....
Spune Be pe un ton misterios privind golul de langa umarul ei...
-A little strange...
Spune ea facandune pe mine si Den sa radem isteric.
-Ce am spus? Nici nu era asa amuzant...nu mai radeti !!! Oameni buni!! Hei...
Eu si Den continuuam sa radem pana ce Bel ne arunca o privire pe care doar ea o poate face. Asta imi place la pritenele mele, Denisse si Bellatrix sunt unice si ma inteleg.
M-am intors inapoi pe pamant si e frumos sa fi aici.

Blestemul alegerii-Infama vol.2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum