Blestemul alegerii-Infama vol.2

Cap.62. Alegerea gresita

*****
-Nu ! Nu pot alege !
Tip indepartanduma pana ce ma impiedic de un bolovan si cad la pamant cu un zgomot compact.
Trebuie.
Raspunde vocea rece din mintea mea.
E o capcana ! Imi tip singura in minte.
Singura modalitate de a opri razboiul e de a folosi dispozitivele lunii, dar pentru un astfel de ritual e nevoie de toate sase dispozitivele, toti sase membri ordinului. Nu pot sa aleg...nu am cum. E o capcana.
-Eu...eu am nevoie de timp.
Spun cu vocea aproape rupta.
Timp? Vrei timp si timp vei avea, timpul nu e nimic pentru mine...sunt miartea, sunt eterna, dar pentru cei de aco jos...sa sti ca in fiecare minut mai moare cate unul din aleati tai. Asa ca nu te relaxa prea tare.
Cuvintele incep sa se sparga usor in mnte inainte ca silueta intunecata sa dispara din aria mea vizuala. K ma priveste cu ochii sclipitori si umezi si cturile guri ladate in jos.
-Ai o ora.
Ma avertizeaza inainte de a disparea si el. Pamantul incepe sa tremure sub mine. Cerul incepe sa se desparta de zare, sunetele naturi incep sa se sparga, lumina devine tot mai puternica. Inchid ochii pentru o secunda, incercand sa imi recapat echilibrul fara sa cad. Cand deschid ochii ma simt strabatuta de o senzatie de vertigini si greata. Pasesc pe suprafata norilor, talpile mi se afunda in suprafata pufoasa. In fata mea incepe sa se materializeze un piedestal cu un glob gigantic de sticla. Imagini. Diverse imagini incep sa alunece in glob una dupa alta, schimbanduse la timp regulat. Mai intai , piateta din Persiu, un loc pe care il cunosc la fel de bine precum ma cunosc pe mine. Dar cladirile inalte cu scari din piatra maiestuase, dalele in modele carliontate si in zig-zag, fantana cu apa rece , toate sunt altfel, altfel intr-un mod macabru si ingrozitor. Sange peste tot, cadavere, uni distrugatori, dar majoritatea oameni nevinovati, oameni ce au decis sa lupte pentru mine si au platit cu viata pentru asta.
Ini duc mana la gura chiar cand umaginea se schimba, infatisand acum o strada ingusta , dea lungul careia o femeie de varsta mijlocie, alearga cat o tin picioarele cu un bebelus in brate, si cu o fetita de mana, o fetita de nu mai mult de sase ani, cu parul roscat fluturand in urma ei.
Imaginea se schimba inca o data, iar atunci, un chip cuniscut mi se infatiseaza, insangerat, murdar si dureros. Ryan, tinand in mana spada lui Poseidon, strapunge un distrugator chiar inainte ca acesta sa apese tragaciul armei de foc. In spatele lui Ryan apare un alt distrugator calare pe o specie de satpe gigant, cu pielea viscera si unsuroasa, gretoasa, de un negru cenusiu. Trag un tipat zdravan ca si cum as putea sa il avertizez pe Ryan, dar el nu ma poate auzi. Soldatul se arunca de pe monstru si sars direct pe Ryan aruncandul la pamant. Din ceea ce ma invatat doamna Sourlei stiu ca monstruozitatea aceea e un demon, o specie destul de slaba ca si puteri. Stiu ca sangele meu provine de la un demon superior, cu puteri mult mai ridicate. Demonul scoate un ululat inspaimantator in timp ce cei doi luptatori se tavalesc in noroi . Ryan se lupta pentru a se elibera din stransoarea distrugatorului, dar imaginea se schimba inainte sa pot vedea sfarsitul bataliei. Furia ma doboara, imi urca in gat pana la a ma ineca. Tip de frustrare si lovesc globul, acesta cade de pe piedestal sparganduse in mii de cioburi.
Sirioaie de sange incep sa imi curga in palma, dar nu simt nici urma de durere. Ce am de facut? Ce faco cand nici una dintre solutii nu e cea corecta? Daca amandoua alegerile sunt gresite...daca nimic nu poate salva lumia...ce fac? Ce am de facut?
As putea gasi un conpromis...as putea sa..tresar si simt un fior de caldura in corp, muschi mi se incordeaza. Am un plan...stiu ce e de facut...puterile mele sunt ilimitate, e tot ce trebuie sa imi amintesc....pot face orice, chiar si sa pacalesc moartea de doua ori.

*****
Stau asezata pe pamantul inghetat de pe campia lui Yocelin si astept cu rasuflarea taiata. E frig, dar eu nu simt nimic. Simt doar mirosul propiului sange care nu sa oprit inca din curs si aud bataia nebuna a inimi mele. Daca nu va functiona? Nu e tocmai un plan genial....dar e tot ce am. E ceva de care ma pot tine...e un ultim fir de speranta. Ma ridic in picioare dintr-un salt atunci cand la cqtiva pasi de mine apare K cu o expresie terorizata si o suvita deschisa de par cazuta pe frunte.
-Esti ok?
Ma ibtreaba dintr-o suflare studiinduma din cap pana in picioare si oprinduse pe mana sangeranda. Incuvintez strangandumi din istinct pulsul la piept.
K se apropie de mine,ma priveste cu blandete in ochii si imi prinde cu grija pulsul in mana. Deodata ma cuprinde o senzatie de caldura, de calm si bine. O senzatie placuta si confortabila.
K isi apropie usor buzele de taietura profunda, imi saruta usor pielea insangerata, facanduma sa tresar, e ca si cum un fulger m-ar fi lovit in cap, iar apoi sunt din nou strabatuta de senzatia placuta, calda si confortabila.
K se indepartraza usor de mine. Imi studiez pulsul , acum complet curat, pelea fina si drealta. Nici o taietura, nici urma de sange.
-Wow...
Esclam in timp ce el imi zambeste cu afectiune.
-Abea acum esti bine.
Spune indepartandusi suvita de par de pe frunte. -am simtit ca ai nevoie de mine si stiu ca nu pentru taietura...nu parea sa iri pese.
Incuvintez inainte de ai raspunde.
-Adu-o pe Ilenia. Am nevoie de ea. Am un plan.
Kay face ochii mari si se da un pas in slate pentru a ma privi mai bine.
-Ce? Un plan? Trebuie doar sa alegi Shailene, atata tot...nu pentru totul exista o solutie. Nu trebuie sa gasrsti tu nereu o solutie !
Tipa la mine , parand totusi ingrijorat pentru mine.
-Nu e nimic periculos!
Combat eu pe un gon putin mai calm.
K da din cap strangand din buze.
-Sunt ingerul tau...trebuje sa fac orice imi ceri, e contra vointei mele, nu te pot refuza, asa ca trebuie sa fi sigura de ceea ce vrei.
-Vreau sa o aduci pe Ilenia.
-Vrei sa pacalesto moartea o a doua oara! Habar nu ai ce se va intampla!!
Il privesc in ochii incercand sa ii transmit toata exasperaria mea.
-Daca se va razbuna pe mine, o va face dupa ce lumea va fi salvata...nu imi va pasa.
Kay imi evita privirea. Isi lasa fruntea in jos si isi indeasa mainile in buzunare.
-Prea bine.