Reborn In Bad Love

Capitolul 66

  O bătaie la ușă ușor întredeschisă ne oprește conversația.
Pe ea intră Marck. Îmi pun automat mâna la gură cu teamă că a auzit ce tocmai am spus.

  – Va întrerup? întreabă si dam amândoua din cap în semn negativ.

– Ce este? întreabă Adella

– Domnul Tomson ar vrea să mergem în pădurea din apropiere până mâine cu cortul. Ce spuneți?

– Sigur! spunem eu si Adella la unison.

– Pai luati-va câteva lucruri.

Trec pe lângă Marck si ii simt parfumul care mă îmbată de fiecare dată.

Merg în cameră mea și iau o geanta mai mare în care arunc câteva haine lejere.

Ies din cameră cu geanta si cobor în sufragerie unde o arunc pe canapea ca mai apoi să mă așez lângă ea.
  Lângă mine vine Marck cu doua cani de cafea. Îmi întinde una din cani,iar eu îi zâmbesc luând cana cu grijă în mână.

– Mulțumesc! ii spun scurt si suflu in cafeaua fierbinte.

– Nu ai pentru ce. Sti... Sper ca nu te-ai supărat că am dormit cu tine. spune si îmi rămâne cafeaua în gât.

– Ce? Nu! De ce m-aș supăra? răspund rapid fără să gândesc.

– Nu știu. Doar ca ai iubit. spune si oftez încet.

– Nu e nimic... spun dar mă întrerupe

– Nimic serios,nu? spune si zâmbesc stânjenită.

– Poate. spun scurt

– Si nu vrei sa vina cu noi în pădure? întreabă Marck

– Nu cred că l-ar încânta ideea. mint cu nerușinare pentru că vreau să petrec puțin timp cu Marck.

– El e genul "la birou"? întreabă râzând si dau din cap în semn afirmativ.

– Copii,la 12:00 plecăm. spune tata,iat noi restul aprobăm.

***
Am dus corurile si sacii de dormit în masina uramte de bagasele noastre nu foarte mari si intră toți,mai putin eu si Marck.

– Uhh... Copii,mai bine Sofi si Marck vin cu mașina lui Marck. Nu mai e loc. spune tata,iar mama își frământă buzele ca si cum s-ar abține să nu râdă.

– Dar mai e destul loc,tata! spun eu.

– Scuze copii! spune tata si pornește Masina.

– Incredibil! spun eu

Marck chicoteste ușor răgușit si își face drum spre mașina sa. Îl urmez si intrăm amândoi după care Marck pornește mașina.

– Probabil nici în corturi nu va mai fi loc si noi vom sta afară. spun îmbufnată,iar Marck zâmbește.

– Somnul în aer liber nu strica niciodată. spune si un tunet puternic își face simțită prezența.

– Ba strică daca plouă. spun eu

  Îmi rezem capul de geamul mașinii privind din când un când cu coada ochiului la Marck care era atent la drum.

Încep să fredonez o melodie pe care nici eu nu o stiu insa ma opresc când îi aud râsul lui Marck.

– Ce e? întreb zâmbind

– Nimic... Doar ca e foarte drăguț. spune si îmi las capul rușinată în jos muscandu-mi buza inferioară.

– La naiba! spune Marck printre dinți punând o frână puternica. Îmi ridic privirea la el si îmi i-a fața în palme sarutandu-ma flămând.
Fara sa ma gândesc ii răspund la sărut agatandu-ma de gâtul sau el tinadu-ma de talie tragandu-ma tot mai aproape de el.
Ne oprim din sărut si ma retrag rușinată de ceea ce s-ar întâmpla.

– E greșit... spun eu

– Îmi pare rău! Chiar nu mi-am mai putut abține sentimentele. Sti cat de mult te iubesc si...

– Stiu! Dar mai bine rămânem prieteni si treaba asta sa rămână între noi,bine? intreb cu sprâncenele arcuite sperând că va accepta.

– Bine. spun oftând zgomotos si porneste masina.

***

Am ajuns la locul stabilit,unde ceilalți deja încercau să facă corturile.

– Ce a durat atât? întreabă Aron,iar eu îmi maresc ochii.

– Am oprit la un fast-food să luăm ceva de mâncare. spune Marck

– Si unde e mâncarea? întreabă Adella

– Am mâncat -o eu. spun repede

– Nemancato.. spune Adella si râd clătinând din cap.

***

Era deja seara si ne-am strâns în jurul focului pentru a vorbi.

– Hey,voiam să vă spun ceva... spune Aron emoționant,iar toți ne uităm curioși spre el.

– Ne căsătorim!! strigă Adella din toți plămâni sărind în sus de bucurie,iar Aron o privea zâmbind parcă vrând să facă și el același lucru.

– Doamne! Felicitări! spunem toți și sărim cu îmbrățișări pe ei.

– Când va fi nunta? întrebe eu emoționată.

– Lună viitoare. spune Aron

– Si vom avea mâncare,muzica,mâncare... spune Adella visătoare.

– Ai zis de două ori mâncare,draga. spune mama râzând

– Pai vom avea multă mâncare. Dacă nu e mâncare eu nu vin. Oooo...si un tort imens cu 22 de etaje si o figurina mică cu mine si Aron în vârf. Si eu co rochie de prințesă... Ahh!! Abia aștept. spune Adella parcă imposibil de oprit din vorbit.

Aron râdea cu pofta si o strânge pe Adella în brațe.

– Cata mâncare vrei tu. spune si o sărută scurt.

As vrea si eu asta. Sa fiu fericită și împlinită ca ei doi. Sa fiu lângă sufletul meu pereche până la adânci bătrâneți.

***

Am mai stat o oră vorbind despre viitoarea nuntă și am decis să ne culcam.

  – Eu dorm cu Adella! spun repede,dar tata vine dinou.

– Ei na,scumpo... Las-o cu Aron. Până la urmă va fi sotia lui.

– Si eu cu cine dorm? întreb și tata arată spre Marck care încă era lângă foc.

– Superb. Mersi... spun si tata pleacă parcă împlinit.

Întru în cort si aranjez sacii de dormit.
În cort intra si Marck.

– Buna! spune șoptind si ii fac cu mâna.

– E cam întuneric aici! spun si aprind lanterna telefonului.

– Nu ai somn? întreabă si ridic din umeri.

– Nu prea. spun eu

Marck îmi i-a telefonul din mână și stinge lanterna.

– Acum poate o sa ti se facă. spune si chicotesc încet.

Marck se întinde,dar eu stau în șezut parcă așteptând să vină dimineața.

– Sofi,ce faci? întreabă si zâmbesc

– Stau. Mă gândesc să ies puțin să mă plimb.

– Ce? Nu! E periculos. spune țipând în șoaptă.

– Pai poți să vi cu mine să mă aperi tu. spun si deschid fermoarul cortului.

Ies din cort cu Marck în urma mea și începem să ne plimbăm sub cerul instelat.

– Sti Sofi.. sărutul de astăzi a fost... spune dar îl întrerup.

– A fost cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în ultimul timp.

– Cum? întreabă parcă ne putând să creadă.

– Te iubesc,Marck! ii spun si il sărut cu toată ființa mea

Ce credeți? Aici are loc împăcarea lor sau nu?
Va iubesc pisoi!