Reborn In Bad Love

Capitolul 98

Sofi pov...

  A sosit si ultima luna. Sunt atât de emoționată si nerăbdătoare să îmi văd copilașul,iar de Marck nu mai spun. Cu toate astea nu am aflat ce este, amândoi am vrut sa fie o adevărată surpriză.
În ultimul timp mi-a fost greu să fac orice din cauza abdomenului meu,iar Marck a fost exagerat de atent. Nu am avut un moment de singurătate. Când el era la firmă ruga anumite persoane să stea cu mine, Adella stand cel mai des. Cu toate astea sunt recunoscătoare că îl am lângă mine.
Chiar el a venit cu o idee mai mult decât buna si chiar azi o vom pune în aplicare. Ce idee? Pai ideea este să stau în spital acum în ultima săptămână pentru nu avea accidente. Nu mă încântă să stau într-un spital dar așa voi fi în siguranță și va fi mult mai usor.

Într-o geantă am pregătit tot ce trebuie pentru naștere,iar în altă câteva haine pentru mine.
Marck acum este acasă și pregătește mașina. Când totul este gata iau gentile si când ajung în capul scărilor îl văd pe Marck.

– Te ajut eu. spune si urca rapid scările până ajunge în fața mea. Îmi ia gentile din mâini și mă i-a de mana.

– Mulțumesc! spun si coborâm. Ajungem la mașină și Marck baga in portbagaj gentile. Eu întru si il aștept. Nu durează mult ca intra si el. Ii zâmbesc înainte să pornească mașina și mă sărută scurt.

– O să fiu acolo non-stop. spune si imi dau jucăuși ochii peste cap.

– Te rog să nu. O să fiu și mai bine dacă știu că ești într-un pat comod si călduros,nu pe un scaun rece si incomod. spun si zâmbește.

– Pentru tine rezist. spune si oftez.

Drumul nu a fost foarte lung,iar când am ajuns în fața spitalului mă aștepta o surpriză. Erau chiar mama si Emma.

– Buna scumpo! spun amândoua la unison si ma îmbrățișează.

– Bună! Ma bucur sa va vad dar ce faceți aici? Nu trebuia să fiți la birou? întreb și îmi zâmbesc.

– Ba da dar ne-am luat din pauza de prânz ca să te vedem. Ai grija. O sa mai venim. spune Emma

– Mulțumesc! Va aștept. Nu am unde să plec. spun chicotind.
Emma se îndepărtează si il îmbrățișează pe Marck. Îmi mijesc ochii când văd că îi șoptește ceva lui Marck la ureche,dar el doar zâmbește și aprobă din cap. Curiozitatea parcă mă ardea pe interior.

– Draga! spune mama si îmi scutur ușor capul.

– Da,mama? întreb și îmi zâmbește.

– Te iubesc! spune si pentru o secundă rămân mută înainte să îmi revin.

– Si eu te iubesc! spun si o îmbrățișez dinou.

– Abia aștept să se nască nepotelul meu.  spune si imi dau ochii peste cap.

– Sau nepoțica. spun si scutură din cap.

– Sunt sigură că e baiat. spune si ridic din umeri.

– Orice ar fi atâta timp cât este sănătos nu îmi pasă. spun si mama ma sărută pe obraz.

– Noi plecăm. Pa scumpo! spune si se îndepărtează.

– Pa mama... spun ușor tristă și Marck vine lângă mine atunci când mama si Emma se urcă în mașină.

– Te simți bine? întreabă si aprob din cap.

– Da,haide. spun si intrăm în spital.
Deja vorbisem cu doctorul despre asta si a pregătit o cameră în care voi sta până voi naște. Nu stiu cat voi sta aici dar sper ca nu mult.