"Vei face exact ceea ce spun eu! " da...fix! Nu e vorba ca sunt eu incapatanata si vreau sa fac exact opusul a ceea ce imi spune el ,e vorba ca ...stiu ca ma pot descurca,si chiar daca va fi foarte suparat pe mine,nu e prima oara cand ies din cuvantul lui, cred ca s-a obisnuit deja,oricum!
Asa ca iata-ma la garderoba,imbracandu-ma pentru misiune,intr-o pereche de blugi negri ,un tricou negru si un palton lung din piele.Arat ca Batman,dar asa e moda spionului.
Uitandu-ma printre haine,si simtindu-ma ca intr-un mare mall,tresar la auzirea unei voci amuzate de femeie:
-Hmm..nu iti pasa ca mentorul tau nu te lasa,nu? Tu oricum te duci. imi spune Elisabet cu o expresie parinteasca.
-De unde stii de asta?
-E o agentie mare, dar vestile circula rapid.
Eu o privesc si incep sa rad,apoi o privesc rugatoare:
-Ma vei spune?
Ea isi da ochii peste cap,apoi ma priveste complice:
-Nu..nu,nu te voi spune,insa consider ca faci o greseala.
-Nici tu nu ma crezi in stare? Ce e cu voi,oameni buni?!
-Nu..nu e vorba ca nu te cred in stare,scumpico, dar te pui in pericol mergand intr-o misiune atat de importanta..ca sa nu mai vorbim de reactia mentorului tau.Cat timp crezi ca i va lua sa isi dea seama ca vrei sa pleci?
-...Pai..sper ca macar pana la finalul misiunii..ca apoi sa fie mandru ce spion extraordinar a antrenat? spun eu jucandu-ma cu gulerul hainei mele.
-Hmmm...asa speri?Poate ar trebui sa stai in bancuta ta. imi spune ea pe un ton binevoitor.
Elisabet chiar imi vrea binele..simt asta din glasul ei cald si parintesc.Simt ca tot ceea ce imi spune,imi spune spre binele meu,pentru ca nu vrea sa fiu ranita.Acelasi lucru l-am simtit si la Jacke..insa el are un mod mai dur de a o spune (izbind oamenii de pereti).
-Multumesc Elisabet,dar daca ceva va merge prost..si o sa se termine rau,macar voi stii ca a fost greseala mea ,voi stii ca a fost alegerea mea,si vina mi-o voi asuma tot eu. o privesc eu cu o seriozitate trista.
-Nu am sa ma bag in alegerile tale,scumpico,dar poate ...atunci cand te gandesti ca vei fi acolo sa iti asumi greselile,ar trebui sa iei in calcul gravitatea greselilor tale,sa iei in calcul faptul ca e posibil sa nu mai fi acolo pentru a-ti asuma nimic.
O privesc incruntat..imi dau seama ca are dreptate,mare dreptate insa daca nu risc..nu ma pot astepta sa castig nimic.
O liniste s-a asternut apoi peste replicile mele si sfaturile ei ...apoi imi iau in mana ghetutele pe care le alesesem si ma indrept spre iesire,trecand usor pe langa ea:
-Poate nu voi fii..sau poate voi fii. soptesc eu inchizand usa in urma mea,lasand in urma indoielile.
Iesita,ma intorc in sala Comunicatilor,in speranta ca voi mai gasi pe cineva care sa ma puna la curent cu ora plecarii.
Intru incet,si ma bucur intr-un fel vazand-o pe fata roscatica,ce parea foarte obsorbita de programul de pe computer.
-Hei...o atentionez eu punandu-i mana pe umarul stang.
Ea tresare si isi indreapta ochii mari si verzi spre mine:
-Heii..e totul in regula?Cu..mentorul tau? ma intreaba cu o voce prietenoasa.
-Da..totul e bine,era doar putin ingrijorat,nu sunt chiar cea mai buna eleva care a avut-o vreodata... ii zambesc eu,schimband subiectul.
-Spune-mi te rog,ora misiunii?
CITEȘTI
Asasini cu ochi albaștri - 1.Spionaj si alte belele - În editare
Action,,Și când prietenii îți vor întoarce spatele fără pic de regret, când vei apăsa pe tasta de apel și nimeni nu va răspunde, când vei ajunge acasă și nimeni nu te va întâmpina - vei ști. Ți-ai ratat existența în cel mai grotesc mod posibil, va trebui...
