Atunci Axel ii suna pe Amanda si pe Boris,sperand ca se afla in cadrul agentiei,pentru ca doar acolo aveam semnal sa sunam.
Vorbim cu ei si ii chemam la un restaurant micut din apropierea blocului lui Paul,ca in caz ca ne detecteaza prin satelit,sa creada ca mergem spre el,ca niste spioni exemplari ce suntem.
Ii asteptam un pic,apoi ii vedem indreptandu-se spre noi cu niste fete intrebatoare.
-Ce ai mai facut,Sarah?ma intreaba Boris suspicios,cat se aseaza pe scaun.
-Ce te face sa crezi ca eu am facut ceva?il intreb eu, cu un glas perfect nevinovat.
-Tu intodeauna faci ceva! da dezaprobator din cap si zambeste.
-O sa incerc sa o iau ca pe un compliment...
Atunci intervine Axel,care le prezinta situatia si incearca sa ii castige de partea noastra .
-Cand v-ati pus voi doi de acord sa mintim pe toata lumea?ne intreaba Boris,neincrezator.
-Nu e vorba de minciuna, e un om nevinovat,nu merita ucis.Pentru ce?A fost la locul nepotrivit,la momentul nepotrivit!
-Sarah,pentru tine e usor sa il minti pe Jacke in legatura cu misiunea,el doar iti tine morala apoi te lasa sa pleci.Noi,ceilalti,avem de suferit .
-Nimeni nu va avea de suferit!Asta incercam sa evitam.
-Noua nu ne-a spus nimic despre simulare.Noi oricum am ratat misiunea...dar daca Aaron afla ca am mintit,ma face una cu pamantul! intervine Amanda.
-Nu o sa iti faca nimic,pentru ca nu va afla nimic! Putem spune cu totii ca nu a vazut nimic,de ce sa le facem rau?
-Uite...
-Va rog! Se afla acolo,pentru ca verisoara lui bolnava fugise,de aia era in mijlocul noptii in inima muntilor!De asta e in beleaua asta acum!De asta trebuie sa il ucidem,vi se pare corect?ma revolt eu.
-Uite..voi stiti ca eu si Sarah nu ne intelegem.Dar de data asta are dreptate! ma sustine Axel slabanogul.
-Stiti ceva? ne intrerupe Amanda pe un ton serios.
Aaron gaseste orice motiv ca sa ma loveasca,m-am saturat sa ma comport exemplar si sa fiu tratata mai rau ca un caine! Eu ma bag!
-Boris? Noi ne-am pus deacord.
Atunci isi da ochii peste cap si bate tare din palme:
-La naiba! S-o facem!..
Bun.Asta e.Ne-am pus deacord si suntem o echipa.
Ne recapitulam povestea pe care urmeaza s-o spunem ,apoi mancam ceva.
Ajunsi inapoi in A.S.I ,ne indreptam fiecare spre camera sa,cu aceeiasi dorinta:sa fim crezuti.
Inchid usa de la camera mea,apoi imi dau parul pe spate,stresata.
La ora 20:00 avem sedinta in care urmeaza sa mintim cu nerusinare.Mai am doua ore,asa ca decid sa trag un pui de somn,intru-cat sunt extrem de obosita.
Adorm cu gandul infiorator ca nu vom fi credibili,sau ca cineva se v-a gasi sa fie sincer.Nu e vorba ca nu am incredere in ei...insa cum a spus Elisabet,prietenii la nevoie te tradeaza,desi nu cred ca o vor face.Ii cunosc,toti fac pe durii dar toti sunt oameni buni..de-asta ma tem pentru ei.
O,doamnee!! Nu din nou! 20:09??!!
Imi trebuie neaparat un ceas cu alarma!
Sar din pat intr-o clipa si ies pe usa in fuga,incercand sa imi aranjez cat de cat parul care imi era foarte ciufulit.
Dar ma opresc brusc,pentru ca nu imi vine sa cred ce vad.Raman nemiscata in timp ce imi dau seama ca am fost trasi pe sfoara.
Il vad pe asa -zisul Paul,imbracat intr-un costum negru,cu o casca in ureche si sorbind dintr-un pahar imens de cafea,alaturi de asa- zisa Eli,care pare si ea foarte de-a locului.
Incerc sa imi revin si sa plec inainte ca ei sa observe ca i-am vazut.
Da,chiar exista avantaje in a fi mereu in intarziere.Adica,poftim ce aflu.
O iau din nou la fuga catre sala unde se tine sedinta,ca sa apuc sa imi opresc colegii sa il minta in fata pe Jacke,care sigur deja stie exact ce si cum s-a intamplat.E un test,trebuie sa spunem adevarul.
Ajunsa in fata usii de sticla ,imi vad colegii aliniati in fata lui Jacke,gata sa ne bage pe toti in mari probleme.
Il vad pe Axel in fata,vorbind ceva.
Incep sa gesticulez,ca sa ii atrag atentia si sa isi dea seama ca planul a cazut.Ma observa si se incrunta discret,apoi se preface ca se ineaca pentru a avea timp sa inteleaga ce tot ma chinui sa ii transmit.Imi dau seama ca e in zadar,asa ca imi dau una peste frunte si intru in camera cu un plan bine definit:sa ii scap din beleaua in care i-am bagat.
-Ce faci aici la ora asta? ma intreaba Jacke,evident deranjat.
-Imi cer scuze...doar ca eram obosita si am adormit.Acum m-am trezit.
-In rand! imi ordona el dur.
Le arunc o privire colegilor mei,ca sa inteleaga ca trebuie sa imi tina isonul.
-De fapt,Jacke,am..facut o mare greseala si vreau sa o recunosc.
Il aud atunci pe Axel cum scapa un "ce te-a apucat?!" in soapta.
Eu il ignor si continui sa recunosc.
-Cand m-ai intrebat daca Paul mi-a spus ceva,te-am mintit.Am spus nu pentru am vrut sa il apar.Cand Axel a vrut sa isi indeplineasca misiunea si sa il ucida,eu l-am obligat sa nu o faca.Nu e vina lui.E vina mea.Daca cineva a dus misiunea asta la esec,eu am fost aceea.Am gresit si imi pare foarte rau. spun eu tot adevarul pana raman fara rasuflare.
Colegii mei ma privesc cu niste fete nelamurite si uimite,dar care inteleg totul in momentul in care "Paul" si "Eli" intra relaxati pe usa.
-Stiam deja.imi spune Jacke ,calm.
-Stiai? afisez eu o uimire falsa ,uitandu-ma cand la el,cand la cei doi impostori.
Cand ma gandesc ca eu eram aia care se simtea vinovata ca ii pacaleste!
Jacke incepe apoi sa ne povesteasca cum ,in realitate,Paul si Eli sunt Marcus si Ambar,actori ai A.S.I-ului,si cum misiunea noastra nu a fost deloc o misiune,ci un test .Un test pe care l-am picat toti cu succes.Amanda si Boris pentru ca nu au reusit sa afle informatiile cu privire la simulare,Axel pentru ca s-a luat dupa mine si nu l-a impuscat(Paul... sau Marcus sau cum l-o m-ai fi chemand purtand in permaneta vesta anti glont in cazul in care cineva reusea si ducea la final misiunea..dar,nu a fost cazul,bineinteles)
iar eu pentru ca l-am influentat pe Axel si mintit pe Jacke,care a tinut sa ne precizeze cu ei vad tot,aud tot stiu tot si ca sunt intodeauna cu un pas inante.
Intr-adevar.Era cat pe ce sa ma pacaleasca,insa si eu stiu sa fiu cu un pas inaintea lor.
Ne intoarcem apoi fiecare in camerele noastre,tarand dupa noi amenintarea "Sa v-a mai asteptati la lucruri de genul asta".
Una peste alta,a iesit bine.Nimeni nu a picat de mincinos,dar,mai important nimeni nu a fost ucis.
Se pare ca va trebui sa ma obisnuiesc cu toata falsitatea si toate capcanele,pentru ca la asta se rezuma spionajul .La falsitate.Cu cat minti mai mult si mai bine,cu atat devii mai bun.Minciuna e un lucru foarte des intalnit in viata de zi cu zi,fie ca e o minciuna care face bine,de exemplu,ii spui uneia dintre colegele mai nepopulare cat de mult iti place tricoul ei,fie ca e o minciuna nevinovata , gen "ma doare capul,nu pot spala vasele", mintim si suntem mintiti zilnic.Insa in spionaj,nu exista minciuni nevinovate.Doar minciuni de care depind vietile unor oameni,uneori minti pentru propia viata.
Insa,chiar si asa, e bine de tinut minte :
Fii intodeauna cu un pas inainte!
CITEȘTI
Asasini cu ochi albaștri - 1.Spionaj si alte belele - În editare
Action,,Și când prietenii îți vor întoarce spatele fără pic de regret, când vei apăsa pe tasta de apel și nimeni nu va răspunde, când vei ajunge acasă și nimeni nu te va întâmpina - vei ști. Ți-ai ratat existența în cel mai grotesc mod posibil, va trebui...
