Sunt hotarata.
Sunt mai hotarata ca niciodata.
In aceasta misiune,esecul inseamna moartea unui copil nevinovat,in sufletul caruia nu se regasesc decat teama si confuzia...cand ma gandesc la acest lucru...la cum a fost acest baietel pur si simplu aruncat in aceasta situatie,pe frontul periculos al acestor lupte si razboaie nesfarsite...
Esecul nu reprezinta o optiune.
Vreau sa il pot ajuta.
Vreau sa il putem salva...pentru ca el este fara aparare.
Este pionul unor oameni pe atat de rai pe atat de puternici,din pacate.
-Ceva tot nu se leaga! ma trezeste vocea sprintena a Amandei.
Imi cautam niste haine comode si potrivite pentru plecarea in misiunea ce avea sa inceapa in mai putin de o ora.
Imi iau privirea de la umerasele ce sustineau toate hainele pe care mi le-as putea imagina vreodata, si o mut pe Amanda,care parea foarte adancita in ganduri si intrebari.
-Multe nu se leaga,draga mea,eu m-am plictisit sa pun intrebari.Oricum nimeni nu ne raspunde,ai vazut. ii raspund eu,cu sinceritate.
-Si totusi...poti sa imi spui tu mie ceva? intreaba ea, cu suspiciune.
-Ce anume? intreb eu,admirand un palton de-a dreptul superb , de un negru clasic si elegant.
-Ma intreb...ce fel de femeie,ce fel de femeie i-ar face un copil lui Aaron?
Adevarul este ... ca nu imi imaginez cum era Jasmine.Parca nu mi-o imaginez ca pe el,nu mi-o imaginez atat de dusmanoasa si uracioasa.
Aaron este ca o noapte geroasa de iarna.
Este ca un uragan de gheata,ce distrugea orice si pe oricine ii sta in cale,lasand in urma doar haos si dezastru.
Pe Jasmine mi-o imaginez o fata senina,luminoasa si blanda,ca o dimineata de primavara.
-Poate ca Aaron nu a fost intodeauna asa cum il stim noi,sigur are el motivele lui,nu incerc sa ii iau apararea sau ceva,zic doar ca poate ceva a starnit in el aceasta ura.
-Mereu spui lucruri din astea,pentru ca tu,ca un om bun, crezi ca oamenii au nevoie de un motiv pentru a face rau,dar nu au. Unii oameni sunt rai si provoaca suferinta din simpla placere.
*Intr-adevar ,chiar nu o pot contrazice,nu as fi vrut sa ajung sa cred acest lucru...dar cei ce ma inconjoara imi demonstreaza contrariul,pe zi ce trece...din pacate *
-Ai dreptate...n-am ce zice.Ce spui de paltonul acesta? intreb eu,dorind sa schimb subiectul,deoarece ma simt putin vinovata ca nu ii pot spune despre Jasmine...nu stiu de ce,dar daca i-as spune,m-as simti de parca l-as trada pe Jacke.
Nu... nu imi place ca oamenii il invinuiesc,dar cel mai tare ma deranjeaza faptul ca el se invinuieste .
Vina este cea mai puternica arma cu care oamenii se pot autodistruge ,atat de usor.
-Este superb,dar...putin cam...Alice. imi raspunde Amanda,strambandu-se.
-Bleah! Cah! Nu! strig eu,aruncand paltonul pe fotoliul din piele portocalie,din stanga mea.
-E oribil,nu-mi mai trebuie! Prefer sa ma imbrac intr-un sac cartofi! continui eu,oripilata.
Amanda incepe sa rada copios,timp in care imi inmaneaza o geaca de piele neagra si lucioasa.
O iau pe mine,si ma asez ( langa cel mai urat palton de pe suprafata Pamantului ) pe fotoliu,pentru a-mi incalta bocancii negri , cand o simt pe Amanda apropiindu-se foarte tare de mine.
CITEȘTI
Asasini cu ochi albaștri - 1.Spionaj si alte belele - În editare
Action,,Și când prietenii îți vor întoarce spatele fără pic de regret, când vei apăsa pe tasta de apel și nimeni nu va răspunde, când vei ajunge acasă și nimeni nu te va întâmpina - vei ști. Ți-ai ratat existența în cel mai grotesc mod posibil, va trebui...
