Asasini cu ochi albaștri - 1.Spionaj si alte belele - În editare

* Declaratie de razboi *

* Lectura placuta, mici spioni ! *

Cand am deschis ochii pentru prima oara dupa mult timp, m-am simtit vinovata. M-am simtit vinovata pentru ca eu ma trezisem iar altii nu , oameni care ar fi meritat asta mai mult decat meritam eu . Si totusi eu nu intelegeam. Cine si de ce ma salvase ? De ce eu fusesem crutata, aparata, salvata de la moarte, iar cei pe care ii ucisesem nu avusesera sansa de a ma opri , sansa de a supravietui ? Eu eram asasinul , si nu meritam nici un miracol divin sau orice alt fel de ajutor din partea altcuiva . Nu as fi meritat sa ies vie dintre ruine, nu dupa tot ceea ce facusem. Nu dupa ce apasasem tragaciul de atat de multe ori . Flacarile aveau sa ma murdareasca si sa ma purifice, sa ma raneasca si sa ma vindece . Aveau sa ma schimbe si sa ma faca sa imi dau seama ca oricat as incerca eu sa ma mint ca sunt o persoana buna si chestii, in realitate , nu eram . In realitate, meritam acea pedeapsa. Sa fie razbunat acel reporter, ca nici macar numele lui nu avusesem decenta de a il afla. Sa fie razbunati Alice si toti ceilalti, pentru ca eu nu aveam nici un drept sa le iau viata, dar o facusem . Si totusi, acum eu supravietuisem, totusi cineva si-a dorit sa vad acea usa . Niciodata nu crezusem in Dumnezeu si nici nu credeam ca voi crede vreodata, caci niciodata nu imi daduse cu adevarat un semn, in adevaratul sens al cuvantului . De data aceasta insa, imi daduse o palma , si inca una zdravana.

Tavanul era alb, iar aerul mirosea a solutie sterila. Aveam sa observ mai tarziu ca respiram aerul din masca de oxigen . Lumina era mult prea puternica, iar eu eram mult prea norocoasa . Pana la urma , o s-o patesc si eu , daca mai continui mult timp in stilul asta . Am stat cateva clipe doar privind acel alb, doar ascultand bipaitul regulat al monitoarelor din salonul de spital .

Cand am incercat sa imi misc mana, ceva m-a oprit , si m-am speriat . Mi-am intors brusc capul, dand de Jacke Deville, ce stationa la marginea patului meu , inca tinandu-ma de mana. Parea confuz si ingandurat, dar isi reveni din acea stare cand ma vazu uitandu-ma la el.

Un mic zambet cald se strecura pe chipul lui .

- Buna dimineata, Sarah. imi ura el usor ragusit, privindu-ma cu mare atentie. Am incuviintat din cap, incercand sa imi scot masca de oxigen, insa ma opri imediat.

- Ar fi de preferat sa mai ramai cu ea putin. imi spuse , asezandu-mi mana inapoi pe pat . Mi-am dat ochii peste cap, asemeni unui copil mic ce se plictisise . Voiam sa pot vorbi si eu cu el .

- L-am prins pe Eric aseara . As vrea sa cred ca a fost vina lui ca erai acolo cand bomba a explodat, insa stiu ca eu sunt cel care te trimisese acolo . Imi pare foarte rau , Sarah. E numai vina mea, pentru ca nu am fost in stare sa ma organizez incat sa fie toata lumea in siguranta . imi spuse suparat, incruntandu-se din reflex aducandu-si aminte de cele intamplate. L-am studiat putin, si mi-am dat seama ca era mai doborat ca niciodata. Cu cei trei nasturi desfacuti la camasa neagra si cu sacoul aruncat pe un scaun din salon, cu ochii rosii si obositi si cu vocea aceea ragusita, arata de parca ar fi ajuns la capatul puterilor . Se simtea vinovat si era obosit, era ingrijorat si descurajat .

- Daca Hector ar fi coordonat misiunea ,asta nu s-ar fi intamplat niciodata . Nu pot sa cred ca te-am trimis pur si simplu acolo , stiind ce se putea intampla, nu pot sa cred cat de prost pot sa fiu . continua el, ridicandu-se in picioare si incepand sa isi maseze tamplele , complet dezorientat.

Mi-am dus intr-o clipa mana la masca de pe fata, inlaturand-o in graba si lasand-o sa imi atarne de gat.

- Termina cu prostiile , oricine poate gresi . ii spun si eu, incercand sa nu ma inec din cauza gustului dezgustator de fum ce mi se imbibase in gura .

- Ti-am spus sa nu iti scoti aia . se rasti imediat ce m-a auzit , intorcandu-se brusc spre mine.

- Nu stau sa ascult lucrurile astea, cand stiu ca nu sunt adevarate . i-am raspuns cu sinceritate, iar el deja se aplecase deasupra patului sa imi puna masca inapoi . L-am oprit imediat, si privindu-l direct in ochi, i-am spus ca nu imi place sa fiu obligata sa fac lucruri pe care nu le vreau . Respiram bine si fara aia .