Playing Dirty

Capitolul 6.

"Cu mine joci numai după regulile mele!"
★

   –Ce spui de ăștia? Întreabă Bree, ridicând o pereche de pantaloni scurți.

   Se pare că Xander a adus-o pe Bree în ecuație ca să mă "aranjeze" pentru petrecere. Încă nu a trecut peste faptul că l-am pus la pământ și că, în mintea lui, l-am amenințat cu briceagul. Exagerează, evident. Dar Xander are un talent rar: știe exact cum să apese pe butoanele mele și să-mi dea motive.

   –Sunt oribili. Și mult prea scurți.

   Vocea lui Xander vine din spate, calmă, dar suficient de tăioasă încât să-mi dea instant chef să-l contrazic. Bree nici măcar nu se obosește să se întoarcă.

   –Suge-o în liniște, Black!

   Îmi scapă un zâmbet și mă sprijin de marginea patului.

   –Crezi că pot să te las singură cu el câteva minute cât mă duc să mă schimb?

   –Nu pot promite că o să-l găsești întreg. Spune ea cu un rânjet care promite violență.

   –Poate vrei să zbori pe fereastră, Keyes! I-o trântește brunetul.

–Keyes?

–Numele albăstricii este Brianna Keyes.

–Da, știu. E un nume oribil!

–Puțin cam prea elegant pentru ea. Adaugă el, iar Bree îi face o grimasă pe la spate.

   –Poți să te strâmbi cât vrei, Bree, tot o durere în fund rămâi! O tachinează Xander

Dau din cap amuzată, îmi iau hainele și intru în baie înainte să înceapă al treilea război mondial.

   Îmi trag jeanșii negri pe mine, bluza mulată, îmi aranjez rapid părul și îmi acopăr cearcănele cu puțin fond de ten. Mascara, dermatograf, apoi rujul roșu. Ezit o secundă când îl privesc în oglindă. Bunica avea dreptate, îmi scoate ochii în evidență. Și, pentru o clipă, aproape că pot să aud vocea ei.

Mă uit încă o dată în oglindă, mulțumită de cum arăt și ies.

   –Era și cazul. Oftează Bree. Încă un minut cu el și îi spărgeam capul.

   –Gândește-te că eu locuiesc cu el. Șoptesc.

   –Îți dai seama că te aud, nu? Vine imediat replica lui.

Mă întorc spre el, fără să-mi șterg zâmbetul.

   –Îți dai seama că nu-mi pasă?

   Bree pleacă să se schimbe, lăsându-ne singuri.

   –Pregătită pentru surpriza serii? Întreabă el, apropiindu-se ușor.

   –Credeam că mergem la o petrecere.

   –Mergem. Doar că petrecerea s-a mutat pe pistă. Diseară e o cursă.

Inima îmi tresare înainte să pot controla reacția.

   –De ce nu mi-ai spus mai devreme?

   –Am vrut să văd reacția asta.

Îmi mușc buza, încercând să-mi controlez entuziasmul.

   –Participi?

   –Poate. Ai mai concurat vreodată?

   –Pff! Aș fi vrut eu! Îmi molfăi buzele supărată.