Playing Dirty

Capitolul 45.

  Jur, mă întorc cu spatele pentru câteva secunde și tu ești deja în belele!
★

–Nu pot să cred că în sfârșit am terminat coregrafia!

–Mie nu-mi vine să cred că ne-a ieșit săritura aia! Exclam fericită, în timp ce îmi strâng lucrurile.

–Nici mie! Ne vedem mâine la aceeași oră să repetăm? Întreabă Justin.

–Ahh, nu pot mâine. Fratele meu mai mic are primul lui meci de baschet și nu pot să lipsesc.

–Atunci rămâne pe săptămâna viitoare?

–Sigur! Îi răspund zâmbitoare.

   Când să ies din sală, sunt oprită de o fată blondă.

–Scuze, tu ești Avril Cunningham?

–Da?

–Bună, sunt Sofia și mă ocup de audițiile pentru piesele de teatru. Ai dat de curând o audiție, nu?

Blonda vorbește mult prea repede pentru cât pot eu procesa la ora asta, dar în mare am înțeles.

–Da, dar nu am luat audiția.

–Păi vezi tu... fata care a luat rolul a avut un accident și acum nu mai poate participa. S-a întrunit o comisie și profesorii s-au decis să-ți ofere ție șansa!

Simt cum ochii îmi ies din orbite.

–Mie? Șoptesc uimită.

–Mhm! Vino mâine la prânz, în sala de teatru. Trebuie să plec, dar ne vedem mâine! Spune entuziasmată, îndepărtându-se.

Rămân câteva secunde blocată.
Ce naiba s-a întâmplat? Chiar am intrat în piesa de teatru... sau visez?

Îmi scapă un chițăit de fericire și îmi scot telefonul, formând numărul brunetului.

–Klaus la telefon! Aud și îmi dau ochii peste cap.

–Voldemort! Exclam ironică. De ce răspunzi tu la telefonul iubitului meu?

–Pentru că iubitul tău e prea ocupat să se joace cu pisicuțele! Zice amuzat.

–Jur, Klaus, dacă Xander pătește ceva din cauza pisicilor tale idioate, tu devii următoarea lor cină!

Pisicuțele lui stupide erau doi pui, care nu mai sunt chiar atât de pui, de lei. Saiah și Kamari. Soră și frate. Unul cu albinism, celălalt negru. Lei pe care Klaus i-a câștigat la un joc de poker cu un arab, în Dubai.

–Și de ce se ocupă Xander de ei? Întreb iritată. Nu ai oameni plătiți pentru asta?

Xander și Kamari se urăsc reciproc, iar Klaus nu pierde nicio ocazie să-i pună față în față doar ca să-i vadă mârâind ca doi idioti periculoși.

  Deși trebuie să recunosc, ador contrastul dintre cei doi. Amândoi întunecați și cu o alură periculoasă, care mă face să-i privesc încontinuu în scurtele momente în care sunt împreună. E fascinant!

–Ce faci cu telefonul meu? Și cu cine dracu vorbești? Aud vocea furioasă a lui Xander. Dă-mi telefonul încoace! Urlă la Klaus. Starr?

–Hei! Ce faci? Și de ce răspunde Voldemort la telefonul tău? Marele lider din New York nu are altceva de făcut?

Îl aud râzând.

–Te-am auzit! Rostește Klaus indignat.

–Oh, da? Așteaptă să-mi și pese, Ross!