Playing Dirty

Capitolul 30.

Klaus!
★

   –Auzisem zvonuri că te-ai fii întors, dar trebuia s-o văd cu ochii mei!

–Și ce ai de gând să faci în legătură cu asta? Vorbesc în batjocură, privindu-l cu silă.

Poate nu era o idee bună să-l provoc, dar nu aveam de gând să mă las călcată în picioare.

–Mă mir că nu e și prețiosul tău Black prin preajmă!

–Speriat, Alek? Ar trebui! Îl iau peste picior, rânjind, acesta încruntându-se confuz. Oh, n-ai auzit? Toată gașca Black e aici!

–Blufezi!

–Oare? Nu-mi spune că îți e frică!

Îmi pot da seama cu ușurință că nu se bucură de vestea mea în legătură cu Xander, cum era și normal. Brunetul avea să-l sfâșie în bucăți, odată ce punea mâna pe el.

–Am auzit veștile despre mica ta "protejată".

–Ce știi tu despre asta?

–Știu că a venit să mă caute.

–Poftim?

–Voia să facem un târg. Ea, în schimbul tău.

–N-ai făcut-o!

–Ce? Crezi că sunt idiot?! Normal că nu! Și până la urmă ce puteam să fac cu ea? Era doar o puștoaică de 16 ani, care avea să-mi cauzeze numai probleme. Totuși e de admirat, credea că așa o să reușească să te elibereze!

Pentru o secundă inima mi s-a oprit. Normal că ea a făcut tot ce îi stătea în putință să mă protejeze..

–Îmi pare rău pentru Ariel, știi că țineam la puștoaică. Am încercat să-i explic situația, dar nu a vrut să mă asculte, era la fel de încăpățânată, ca și afurisita de vară sa!

–Ai fost la înmormântare?

Să-mi arăt slăbiciunile nu era o idee bună, dar îmi doream să știu.

–Da.

–Cum a fost?

O rugasem pe bunica să îmi ofere detalii, dar a refuzat, spunându-mi că nu e bine să-mi fac rău singură.

–A fost o ceremonie simplă, dar sunt convins că i-ar fi plăcut. Îmi aruncă un zâmbet trist, plin de durere.

Știam că îl durea, aproape la fel de mult cât mă durea și pe mine. Poate Alek se transformase într-un nenorocit, dar ținuse dintotdeauna la Sara. Încerca să o protejeze, chiar și după ce aceasta a luat parte la arestarea sa. Pentru el nu conta. Și știam motivul pentru care el ținea atât de mult la ea, chiar dacă nu-mi confirmase niciodată. Sara îi aducea aminte de sora lui mai mică, care murise într-un accident de mașină în urmă cu 4 ani.

–Știi cum s-a întâmplat? Vocea mea era înfiorătoare, aproape sugrumată.

Știam că fusese o sinucidere și poate chiar îmi făceam mai mult rău încercând să aflu mai multe detalii, dar nu puteam să o las baltă.

–Nu o să-ți facă bine.

–Lasă-mă pe mine să hotărăsc asta!

–Prințesă..

–Nu-mi spune așa! M-am răstit la el. Ai stricat totul, Alek! Tu și răzbunarea ta cretină! Izbucnesc furioasă, apropiindu-mă de el.

–Îmi pare rău! Nu știu dacă te va ajuta cu ceva. Doar spune ce ai de spus, Starr, e momentul tău, dă-i drumul! Spune-mi ce nemernic sunt! Spune-mi că toate astea sunt din vina mea. Cum din vina mea ai ajuns la corecție, cum te-am distrus, călcându-ți în picioare dragostea, cum te-am tăiat ca un nenorocit pe față, lăsându-ți un semn permanent. Haide, fă-o! Spune-mi toate astea, Starr! Spune-mi că mă urăști! Văd oricum ura din ochii tăi îndurerați!