Playing Dirty

Capitolul 59.

"Ești pregătit să distrugi încă o viață?"
★

Xander

În urmă cu un an.

   
Intru grăbit în biroul lui Klaus și trântesc teancul de fotografii pe masă.

–Asta este! Exclam, împingând dosarul spre el.

   Klaus își ridică lent privirea din paharul de whiskey și mă studiază câteva secunde înainte să apuce prima fotografie.

–Ce să fie? Cine e fata asta?

–Iubita lui Alek.

   În secunda următoare, ceilalți se apropie curioși de birou.

   –Oh, Doamne... Murmură Bree, ducându-și mâna la gură. Seamănă cu-

   –Lucy, da. O întrerup imediat.

   Simt cum mi se încleștează maxilarul doar rostindu-i numele.

   Bruneta din poze semăna prea mult cu Lucy. Poate prea mult pentru sănătatea mea mintală, care oricum atârna de un fir nenorocit de ață. Dar nu aveam timp să mă las distras. Nu acum.

   Klaus răsfoiește încă două fotografii, apoi își sprijină coatele pe birou.

–Și? Ce ai de gând să faci cu informația asta?

–Mi-ai spus să am răbdare. Că o să apară o oportunitate la un moment dat. Ei bine... asta e oportunitatea mea!

   Klaus clatină încet din cap, vizibil nemulțumit.

–Nț! Ești nesăbuit, Ezra. Nu știm nimic despre fata asta și, în plus, poate că n-are nicio vină.

–Crede-mă, are. I se spune Princesa, iar Alek nu-și dezlipește ochii de ea niciodată. Asta trebuie să fie! Glasul îmi iese mai tăios decât intenționasem, dar nu-mi păsa.

   După luni întregi de căutări, nopți nedormite și piste false, în sfârșit găsisem ceva care conta. Pe ea. El cielo de Alek. Raiul pe care aveam de gând să-l transform în cenușă.

   Klaus mă studiază câteva secunde în liniște.

–Ești sigur?

–Da. Răspund fără să ezit.

Nu mă interesa cine avea de suferit. De data asta aveam să câștig eu.

   Bărbatul lasă fotografia pe birou și își împreunează mâinile.

–Foarte bine. Ce știm despre ea?

   Trag aer în piept și încep să-i înșir toate informațiile pe care le adunasem în ultimele săptămâni.

–Are aproape optsprezece ani. Locuia cu mama și tatăl ei vitreg. Mai are un frate mai mic și o verișoară de care e absurd de atașată.

–Cum adică locuia? Acum unde e? Se încruntă.

   Un rânjet îmi apare automat pe buze.

–Aici vine partea interesantă. E la corecție.

–Corecție? Glumești! Râde bărbatul din fața mea.

–Nu.

–Pentru ce a fost închisă? Își mută din nou privirea peste fotografii, vizibil intrigat acum.