13.Stări de spirit

2.3K 130 21
                                    


A ajuns şi ziua de luni şi prima oră am engleză.Azi eram foarte supărată,şi cred că hainele mele îşi spuneau cuvântul.Aveam un hanorac larg cu capişon,pantaloni largi şi converse.Ăsta este de obicei costumul meu depresiv,ahh şi fără machiaj....care este motivul?Nu e ca şi cum aş încerca să impresionez,sunt doar eu.

Am intrat în clasă,am fugit până la scaun şi mi-am pus capul pe bancă,doar voiam să îmi revin puţin.Austin ştia că ceva nu este în regulă cu mine şi era chiar dulce,şi-a mutat scaunul pentru a sta lângă mine şi m-a prins de mână.Normal că nu avea sens pentru că mă simţeam foarte incomdă de acţiunea lui,dar încă era plăcut să văd că se comportă ca o persoană normală şi nu ca un vibrator uman pe care îl puteam folosi când voiam.

După am auzit sunetul unor tocuri în afara clasei,dar nu l-am băgat în seama şi am continuat cu capul pe bancă.Am auzit uşa şi acolo era,în momentul în care am văzut tocurile i-am strâns lui Austin mâna mult mai puternic,el a răspuns desenând cercuri cu arătătorul.

-"Bună dimineaţa" zise Lauren,vreau să zic domnişoara Jauregui.Suna teribil,ca şi cum ar fi bolnavă...presupun că din vina mea.-"Azi o să vă las să vă uitaţi la un film,are cineva Netflix?"

Majoritatea au ridicat mâinile.

-"Bine,discutaţi între voi ce film vreţi să vedem,să ştiţi că nu este permisă pornografia,când aţi ales faceţi o copie pe laptopul meu.Şi normal,asiguraţi-vă să fie în engleză." zise în timp ce se aşeza la catedră şi ofta.

Am simţit nişte ochi pe mine şi nu aveam nici o îndoială că erau a ei.M-am mişcat pe scaun şi mi-am pus capul într-o parte,ca să rămân în faţa lui Austin.El a zâmbit,mi-a luat un fir de păr ce mi-a căzut peste ochi şi nas.Eu m-am încruntat şi el râdea de cât de adorabilă eram.

Dintr-o dată am tresărit când filmul a început,inima mea bătea puternic,un student a pus volumul atât de puternic încât ne-a speriat pe toţi.M-am întors în faţă şi am văzut-o cu bărbia sprijinită pe mâini.Mi-a dedicat un mic zâmbet,dar eu am rămas serioasă,doar am revenit la poziţia anterioară.Nu mai voiam nimic.

*************************************************

-"Cam,Cam?iubire trezeşte-te."

-"Lasă-mă să rezolv asta Austin,du-te la următoarea ta oră te rog."

Rahat,trebuie să ies cu el,nu vreau să rămân cu ea.Am sărit de pe scaun fără să mă gândesc de două ori şi am început să îmi strâng lucrurile,împingând cărţile agresiv în rucsac.

-"Camila opreşte-te." acea voce,delicată şi răguşită.-"Camila te rog". Nu zice asta,te rog!.-"Putem vorbi?"

M-am întors şi pentru o secundă am văzut lacrimi,ce au dispărut după câteva clipiri.Am privit fix acei ochi verzi ca smaraldul şi m-am pierdut din nou în ei.Camila proastă!!! A pus mâna pe umerii mei şi m-a împins ca să mă aşez.Un fior mi-a traversat tor corpul mulţumită atingerii ei.

-"Eu... mmm,ţi-am adus lucrurile...Am lăsat umbrela la uşă şi am paltonul tău în rucsac."

-"Mulţumesc,dartot ce vreau acum e să aflu ce s-a întâmplat,de acord?"

-"A...m oră."Perfect.Vocea mea a tremurat.

-"Băga-mi-aş.Putem vorbi în clasa mea în pauza de prânz,atunci?" ochii ei implorau.-"Te rog"

Am oftat şi am dat din cap.A zâmbit puţin şi cheful de a zâmbi şi eu era aproape insuportabil,dar m-am abţinut.Aşa că m-am ridicat şi am scos paltonul din rucsac ca să îl împătur şi pentru a-l lăsa pe banca mea.-"L-am spălat" i-am spus şi am plecat.

Pasiune Ascunsă (CAMREN)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum