21.Tensiune

2.7K 128 7
                                    


Lolo a mai rămas puţin timp după cină.Am vorbit despre diferite teme şi alte lucruri mai personale.Cum ar fi: ce ne plăcea una la alta şi ce nu.De fapt nimic nu s-a schimbat între noi,bine...da...Acum ne sărutam şi...ne atingeam.După mi-a oferit un pupic pe frunte şi mi-a urat noapte bună pentru a merge să se odihnească.

Doamne!Eram nerăbdătoare,atât de mult voiam să o sun pe Dinah şi să îi spun că Lauren e în sfârşit a mea.A mea.Bine,aproape.Nu e oficial.Dar Lolo mi-a spus să nu mă îngrijorez.O să rezolvăm asta împreună şi să nu spun nimic despre ce s-a întâmplat la galerie...

Ştiam că Dinah e prietena mea,dar ceva foarte rău s-ar întâmpla dacă cineva află despre asta.

**********************************************

S-a făcut dimineaţă şi de la ce fericită eram m-am trezit puţin târziu.Trebuia să ajung repede la şcoală şi colac peste pupăză maşina mda idioată nici acum nu pornea,am încercat milioane de metode să o pornesc şi până la urmă am reuşit.Am parcat în afara şcolii şi m-am întâlnit cu Austin.Era normal să îl văd acolo,doar el întotdeauna ajungea târziu.A venit la mine să mă salute cu un sărut şi şi-a învăluit braţul în jurul umerilor mei.Când am ajuns la uşa sălii a pus mâna în jurul taliei mele.Nu m-am uitat spre Lauren,probabil că a văzut când am intrat în acel mod cu Austin şi se simțea rănită.Eu nu voiam să văd asta...Când m-am aşezat,Austin mi-a întors faţa înainte să se ducă la propria bancă şi m-a sărutat.Eu doar am stat cu capul plecat.

-"Lectura de azi.De la pagina 315 la 480."

Nici nu trebuia să mă uit la Lolo ca să îmi dau seama că e supărată,vocea o dădea de gol.Am căutat în rucsac cartea,dar nu era acolo.Ce fac....Rahat.E în locker-ul meu,o să trebuiască să îi cer voie să mă duc după ea.

-"Domnişoară Cabello,citeşte." a zis severă.

-"Umm...trebuie să merg la locker după cartea mea" i-am spus privind-o,dar mi-a fost imposibil să menţin contacul vizual mai mult de o secundă.

-"Atunci du-te."

Rahat.Am ieşit cu puterea luminii spre locker-ul meu.Am scos cartea şi m-am întors.Când intram din nou în clasă am făcut greşeala de a o privi...dacă privirile ar omorî,cineva să mă îngroape acum.

Toată ora a fost în acest mod.Eu fără să mă pot uita la Lolo şi simţindu-mă vinovată pentru supărarea ei.

Ora era pe sfârşite,iar ea zis 'copii puteţi pleca',doar atât.Am auzit cum colegii ziceau că Lauren are o stare de spirit de căcat astăzi.E vina mea,îmi pare rău.

Am continuat cu următoarele ore pâna la pauza de prânz.Mă întrebam dacă ar trebui să merg la ea în clasă pentru a o saluta, dar probabil că ea e încă supărată pe mine,aşa că am decis să nu o fac.M-am aşezat lângă Dinah,iar ea m-a privit nerăbdătoare.Nu am zis nimic,doar m-am dedicat să privesc prin jur şi am văzut-o pe Lauren în zona de prânz a profesorilor şi se uita la mine,iar Dinah a notat asta.

-"Indiferent dacă s-a întâmplat ceva în camera aia sau nu...Sunt complet sigură că ea te place Mila." am zâmbit inconştient,dar nu totul putea fi doar fericire.L-am văzut pe Austin venind spre mine cu un zâmbet enorm pe faţă.S-a aşezat şi m-a prins de faţă pentru un alt sărut,aveam ochii deschişi şi am văzut cum Lauren ne privea.Imediat m-am îndepărtat şi mi-am pus mâinile pe faţă.

Lauren era congelată cu tava de mâncare în mână,am văzut cum a reacţionat şi doar a ieşit din cafeterie.Am aşteptat câteva minute şi am inventat o scuză pentru a putea pleca.Am mers direct spre sala ei şi înainte să deschid uşa m-am uitat pe geam şi am văzut-o acolo,aşezată la catedră privind în gol.

Pasiune Ascunsă (CAMREN)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum