Capitolul 18

882 53 4
                                    

- Zici că esti o fată, ho mă că si eu am puță; zice râzând în timp ce eu mă scufund în spuma ce s-a format. Se apropie de tron si...

- Sper că nu ai de gând să... ; prea tarziu Itachi nu a putut să-si stăpânească nevoile firești si a facut-o aici.

- Ai zis ceva frățioare? Spune râzând în timp ce se spală pe mâini.

Mârâi la el ,mi-a dispărut si cheful de stat în baie ,după ce am văzut voi rămâne cu sechele. Mă indrept spre bucătărie cu capotul strâns bine în jurul meu ,trec prin sufragerie unde ochesc pe măsuță cartea de la Sakura.

Sandwich-ul meu cu brânză este jumătate mâncat iar din ceai încă iese aburul ,stau în pat răsfoind cartea de biologie ,nici nu m-am schimbat am rămas în capotul meu pufos iar Sparki tot trage de el ,săracul nu-i prea place să mă vadă semi dezbrăcat. Răsfoiesc cartea neinteresat de ce scrie prin ea doar mă bucur că printre exemplele corpului uman sunt si femei. Pe la jumătatea cărți dau de un mesaj scris.

,, Un doctor poate vindeca doar un trup rănit, un suflet rănit rămâne nevindecat"

Mă holbez la acest mesaj ,îl ating ușor parcă cu frica de a nu-l strica ,ce poate însemna sau cu-i îi este adresat, închid cartea si o asez cu grijă în gheozdan mâine i-o voi înapoia Sakurei. Mă schimb repede în pijamale si mă trântesc în pat adormim imediat.

Dorm atât linistit, ah ce as vrea să pot dormi asa mereu, când dorm nu simt nimic ,nu tu muncă nu tu scoală nu tu griji nu tu Karin.

Sar din pat buimac atunci când corpul meu simpte ceva rece, mă uit la pijamalele mele ude părul îmi atârnă pe ochii si oricât la-şi ridica tot se lasă în jos din cauză că este ud. Îi arunc o privire urâtă persoanei care a făcut asta si nu sunt şocat să-l văd pe Itachi care râde de mama focului cu galeata în mâna, mă îndrept nervos spre el încercând să nu mă impiedic din cauza părului care îmi întră în ochii.

Ajuns lângă el îi iau găleata din mâna si i-o trântesc în cap.

-Foarte amuzant Sasuke. Îmi zice în timp ce-şi scoate capul din găleată.. Grabestete si pregateștete de scoală, uneori nu stiu ce te-ai face fără mine ,ce ai face dacă nu as fi eu să te trezesc?

- As avea o viață fericită;zic pufăind si mă indrept spre pat.

- Stai puțin; zic si mă întorc pe călcâie spre el; Ai zis scoală?

Acesta îsi ridică sprâncenele în sus si îsi încrucișează mâinile la piept nervos.

- Da am zis scoală, ce? ori țea intrat apă si în urechi?

Aziii e luni ,nu cred ahh urăsc să mă trezesc de dimineață mai ales la 6 dimineața cum vor profesori să fiu activ la oră când mă trezesc la ora asta. La 7 fix încep orele si nu mai activ nu sunt eu la acea oră.

Itachi iese din cameră lăsându-mă să mă pregătesc pentru liceu.
După un duş revigorant mă îndrept spre dulap, dar când l-am deschis am avut norocul să-mi cadă mormanul de haine pe mine. Drace cum se face că niciodată nu-mi pun si eu hainele în ordine. Apuc la nimereală un tricou pe care îl trag pe mine ,mă scufund prin morman în căutarea unei perechei de pantaloni si mă rog să găsesc ceva blug, până la urmă reusesc si îmi gasesc uni negri cu lanțuri pe lateral, mamă cât am căutat pantaloni ăstia am crezut că mi ia ciordit nemernicul de Itachi. Din sertar îmi iau o pereche de sosete mă incalt în repede iau un hanorac din morman si îl trag pe cap cât ai clipi ,mă parfumez si îmi asez cu grijă lanțisorul la gât. Întru în baie si stau cam 15 minute încercând să fac ca părul asta să stea intr-un fel după ce reușesc cobor cu gheozdanul jos ,mă pun la masă si mănânc rapid o felie de pâine prăjită un ou fiert si am dat pe gât cana de ceai , Itachi s-a dus să scoată mașina din garaj eu mă grăbesc să mă încălțat si să-mi iau geaca pe mine, când aud claxonul mașini o zbughesc pe usă ținând bine de gheozdan ca să nu-l scap.

Întru imediat în masină făcându-mă comod pe scaunul din dreapta ,desi am 18 ani împliniți si am carnet de conducere bunicul încă nu vrea să-mi cumpere masina. Îmi arunc gheozdanul pe bancheta din spate si mă fac mai comod pe scaun. Itachi a pornit masina dar nu merge prea mult că se oprește în fața casei rozaliei. Acesta claxonează si în doua minute micuța rozalie iese afară din casă si vine grăbită spre masină intrând ca un fulger trântind usa cu forță. Deja Itachi începe să plângă pentru săraca lui masină.

- Mai ușor Saku, asta nu e masina lu frac-tu ca să te răzbuni pe ea.

- Ah scuze Itachi doar că nu sunt în apele mele azi. Rozalia se lasă usor pe banchetă încercând să se calmeze. Eu mă uit la Itachi întrebător ,acesta mă priveste adânc în ochi ,îsi întoarce privirea spre fata care stă întinsă pe banchetă de mai are puțin si adoarme. Rozalia îi face un semn din cap în semn de da iar Itachi oftează scurt.

- Sasori e bolnav ,asa că Sakura azi va merge cu noi si tot noi o vom duce acasă. Pff asta e bună, Sasori sâmbătă când mai avea puțin si o bătea pe Karin nu avea nici pe dracu.

- Acum două zile nu avea nici pe dracu; spun uitându-mă ba la frate-miu ba la rozalie.

- Păi de la 10 clătite si o farfurie de plăcintă cum să nu-i fie rău. Zise rozalia calmă ca deobicei.

- Cât??? Se miră Itachi si pune o frână bruscă de mă catapultează pe mine direct în geam. Rozalia chicoteşte când îi dau o palmă după ceafă fratelui meu idiot.

- Băi ciumpalacule fi dracu atent la drum. Îi spun nervos. Acesta nu mă bagă în seamă si vorbește cu rozalia privind-o prin oglinda cum se bagă mai adânc în scaunul ei.

- Ca să se răzbune pe mine pentru faptul că nu am mai vorbit cu el de sâmbătă mi-a mâncat ieri si porția mea de clătite si asa a stat bunica toată seara cu el pemtru că ia fost rău.

- Pff si acum noi trebuie să fim bone pentru tine. Spun în timp ce mă uit la Itachi care mă priveste urât, mă uit în spate si o văd pe rozalie cum stă cu capul în jos.

- Îmi pare rău că-ți sunt o povară, dar să sti că pot să mă descurc si singură asa că poți să te duci la prieteni tăi sunt singură că Karin abia asteaptă să te vadă; spune deschizând usa si ieșind afară, Itachi tocmai ce parcase masina în curtea scoli când rozalia a coborât din masină. Coborâm din masină si noi ,Sakura se întoarce spre fratele meu si ii spune:

- Itachi nu-i nevoie să mă aștepți, nu vreau să vă stau în cale voi merge cu Temari sau o să iau autobuzul. Îi face cu mâna si apoi se pierde printre elevi.

- Vezi ce ai făcut? Tu si gura ta mare.

Pff...

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

  Ai încredere în mine [Volumul I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum