Capitolul 11

972 60 3
                                    

   Unde frumos pe fotoliu stătea Sasori ,e clar Itachi e nervos din cale afară si a chemat intariri, dacă m-ai era si blondul de Deidara spectacolul ar fi  fost complet.

- A venit frac-tu băi Itachi?

Cred că glumesti îl văd pe blond cum întră în încăpere având o felie de pizza în gură si o sticlă de pepsi în mâna, ăsta iar a dat buzna în frigider si la golit o să facă Wanda ca trenul în gară.

- Tu ce crezi? Îi răspund ironic punându-mă pe canapea, mă întind frumos punându-mi picioarele pe măsuța mică care era în fața.

Deidara dă din umeri în timp ce infuleca bucata de pizza.

- Există zi în care să nu-mi violezi frigiderul zău asa Deidara mă-ta nu-ți dă de mâncare acasă?

Oooo Itachi protestează să aplaud sau să m-ai astept până m-ai spune ceva inteligent.

- Dar ce indispus m-ai esti Itachi ori esti pe stop.

Am bufnit intr-un râs de zile mari roşcatul ştie cum să îi închidă gura fratelui meu. Blondul râde cu gura plină iar Itachi îi dă o palmă peste ceafă de scuipă toată mâncarea.

- De ce ai făcut asta? Spuse blondul nervos în timp ce se sterge la gură.

- Ca să nu te ineci;  veni si răspunsul lui Itachi.

Ei doi sunt m-ai ceva ca Tom si Jerry ,se bat la orce oră si în orce loc, noroc cu Sasori care îi desparte mereu.

- Pot să stiu si eu de ce sunt aici.

Itachi si-a îndepărtat privirea de la Deidara si acum se concentrează doar pe mine , i se vede toată furia care s-a acumulat în acestă zi si sigur o să si-o verse pe mine, de parcă eu voi sta să fiu bătut.

- Pot să stiu si eu unde ai fost.

Etapa 1: CALMUL Itachi se apropie de măsuță cu calm de parcă nimic nu s-a intamplat.

- Undeva; deja e roşu la față o să exploreze  în curând ca un balon.

- Sasukee nu-mi pune nervi la încercare. Ok deja a depășit etapa 1.

Etapa 2: VORBE SPUSE LA NERVI.
Cred că am auzit cele m-ai frumose cuvinte spuse la adresa mea cât si a lui Karin care săraca cred că sughiță.

Se apropie de mine încercând să mă apuce de gulerul hanoracului dar mă smucesc si scap începând să alerg în jurul canapelei cu nebunul pe urmele mele.

Etapa 3 : BĂTĂLIA

După 5 true date în jurul canapelei matahala de Itachi a obosit se asează lângă Sasori care tot îsi verifică telefonul.

- Nu te va suna ,m-ai ales după câte i-ai zis; vocea blondului se aude clar si tare in sală, Sasori s-a încruntat si pare nervos, pe Itachi l-am auzit oftand ,s-a resemnat stie că nu poate să mă prindă se prăbușește pe canapea lângă roscat.

- Va veni ea acasă când îi va trece supărarea;  spune Itachi cu nasul în pernă si picioarele peste Sasori care cred că e înfundat în nas de nu simte duhoarea care vine de la picioarele lui Itachi.

- Cine să vină; mă aud si eu întrebînd.

- Sora lui cine alta ,pitica aia care ia făcut peri albi lui Sasori; zise Deidara râzând.

- De ce crezi că suntem aici;continuă blondul; ca să-l m-ai inveselim.

- Nu ați venit că să-l ajutați pe Itachi să mă bată; întreb surprins

-De parcă as avea nevoie de ajutor că să-ți trag câteva şuturi în fund; spune Itachi scoțând fața din pernă; dar asa pentru cultura mea generală unde pisici mei ai fost.

Resemnat si în același timp obosit după ziua de azi îi spun toată povestea ,si nu credeți că am scăpată nevătămat, după ce am povestit tot înafară de partea cu treningul ,,roz" m-am ales cu o pernă în fața de toată frumusețea. Asa că fără ai mai zice ceva mi-am văzut de treaba mea urcând sus făcând o baie si după drept în iubirea vieți mele patul.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Ah ce bine e să dormi ,fără scoală fără frate fără NARUTO fără griji asa o viața mi-as dori. Mă  ridic imediat când simt ceva rece pe fața mea ,îmi pipăi obrazul si constant că sunt bale de câine.

- Sparki! ; spun înainte să iau animalul în brațe si să-l răsfăț ,îl mângâi pe burtă iar el dă fericit din coadă, sunt sigur că Itachi iar a plecat de acasă si mi la păsat mie în cameră tipic lui, e destul de mare ,are 3 ani a fost cadoul meu de început de liceu de la părinți mei, Itachi a primit înaintea mea o pisică si desi o ador pe Salia câteodată când doarme în patul meu si găsesc păr sau mai rău ghemotoace de par scuipate atunci nu o suport deloc ,mereu îl pun pe Itachi să facă curat până la urmă e pisica lui. Mă dau lenes din pat si observ că este ora 11:40 ohoo am dormit ceva, mă îndrept spre baie cu Sparki pe urmele mele ,întru liniștit sub duş începând să  fredonez o melodie de a lui Liviu Teodorescu.

Văd că ți-e bine
Si ți-ai găsit un om doar pentru tine
Care să fie acolo ,să te aline
Ușor, ușor, să uiți de mine.

Ai planuri multe
Si acum chiar are cine să le asculte
Acum chiar are cine să te ajute
Fără să plece si să uite.

Stiu cât am gresit si am suferit amândoi
Poate nu va mai fi vreodată ceva între noi
E tarziu să-ți vorbesc
Dar eu nu te mai iubesc.

Vai ce sentimental sunt în dimineața asta ,până si Sparki latră de cealaltă parte a usi. Ies înfășurat intr-un prosop si vreau să merg în cameră să mă schimb dar soneria usi răsună în toată casa, oftez scurt în timp ce îmi bag mâna prin părul ud.

- Wanda răspunde te rog la usă.

Vreau să mă indrept spre dormitorul meu dar alarma încă cânta de zor , pff eu spun eu aud ,Wanda ar trebui să se mai spele în urechi. Dintr-o dată îmi dau o palmă mintal pentru că am uitat că sâmbătă si duminica Wanda nu lucrează asta e răsplata ei pentru că ma crescut de mic. Pff dar tot nu e nimeni să răspundă la usă, unchiul e la firmă si chiar dacă ar fi acasă nu ar cobora el jos să răspundă, iar Itachi cine stie pe unde umblă ca bezmeticul. Persoana de la usa a încetat să apese pe sonerie si a început să dea cu pumni în usă, e clar persoana aia e nebună, cobor imediat jos ,si mă îndrept spre usă ca să-i răspund nebunului care bate de zor eu uitând că sunt la bustul gol doar cu un prosop care îmi acoperă comoara mea cea mai de preț, trag de usă ca nebunul si îi spun vro doua persoanei care stă în fața mea.

- Tu esti normal la cap băi omule dacă ai văzut că nu-ți merge cu soneria de ce nu ai plecat acasă, nu tu trebuia să dai si cu pumni în ea de parca ar fi usa lu ma-ta.

-  Sunt perfect sănătoasă petru cultura ta genială cel puțin nu sunt eu aia care umblă despuiat.

Vocea asta nu cred ,ce caută ea aici??

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

  Ai încredere în mine [Volumul I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum