Novicea

CINCIZECI ȘI UNU-PANA DE CURENT

,,În regulă, am terminat!"declară Galina, așezându-se amețită pe bancă.

Expirăm cu toții ușurați, lăsându-ne să alunecăm pe unde puteam.Deși ne obișnuisem cu antrenamentele sub influența drogurilor destul de mult încât să reușim, cât-de-cât, să ducem o luptă decentă, era obositor.Aveai nevoie de toată voința pe care o dețineai.Și, din câte auzeam, să te lupți intoxicat era încă ușor în comparație cu a încerca să prepari o licoare sau să tratezi o rană.Îi compătimeam pe toți colegii mei preoți și preotese.

,,Ai nevoie de ajutor?"mă întreabă unul dintre Jurații din Gardă, întinzându-mi mâna.

Îi zâmbesc scurt și o accept, ridicându-mă și grăbindu-mă spre dușuri.De la incidentul din biroul lui Tom, eu și Dimitri am căzut de comun acord să ne ascundem unul de altul până se duce efectul drogurilor.Așa că m-am chinuit singură cu propria imaginație perversă o vreme, încuiată în propria cameră, căci altfel riscam să îl caut.Ajunsesem destul de rău, m simțeam de-a dreptul penibil, căci mă adusese în halul ăsta.Drogată sau nu, erau gândurile mele astea, care mă bântuiau oricum, numai că de obicei mă prefăceam că nu există.

Dacă mi-ar fi spus cineva în urmă cu câteva luni că voi ajunge așa, i-aș fi râs în față în hohote.

Probabil de aceea am și ajuns astfel:am fost prea rece înainte și karma doar mi-a oferit ce am crezut că eu pot evita.

La naiba cu ea de karma!

Îmi scutur capul și mai rămân o jumătate de oră după ce am impresia că mi-am revenit, doar ca măsură de siguranță, urmând să mă duc la cină.Prietenii mă primesc cu zâmbetele pe buze, Kat fiind chiar mai veselă decât de obicei.

,,Salut, Anna!"exclamă ea, veselă și eu râd.

,,Um...salut și tie."spun confuză în timp ce mă așezam pe scaunul gol.

,,Ce mă bucur să te văd!Ce mă bucur că suntem tooooți aici!Sunteți minunați!"

Arăta ca un copil, iar figura și modul în care vorbea o făcea să arate de parcă se amețise puțin cu alcool.Doar oftează și-și lasă capul pe umărul lui Theo.Ceilalți râdeau încet odată cu mine.

,,A amestecat ce nu trebuia și i-a ieșit un fel de anestezic.A inhalat prea mulți vapori din ăia înainte să-și dea seama și..."Theo îi aruncă o privire, pufnind amuzat după aceea.,,Mda, încă aștetăm să-și piardă efectul."

Chicotesc, scuturându-mi capul, Kat începând să cânte "Itsy Bitsy Spider" în șoaptă.Pot spune că nu am mai râs niciodată atât de mult la masa de seară, mai ales pentru că Nick se tot oftica că nu avea cu ce să o filmeze.

,,Nu fii nebun!Ne-ar spânzura pe toți după ce și-ar reveni!"exclamă Theo și râdem din nou.

Trebuie să fiu sinceră, îi împărtășeam sentimentele lui Nick.

,,Mă simt atât de prost că râd..."își scutură Zoya capul, iar Bree îi oferă un cot.

,,Oh, nu te simți!Oricum ea nu-și va mai aminti."rânjește răutăcios, făcând-o să chicotească.

Ne-am chinuit câteva minute s-o convingem să mănânce, dar efectul licorii eșuate începuse să se disperseze deja, ei făcându-i-se greață.

,,Vreau o găleată."se plânge, iar noi ne privim destul de îngrijorați.

Una era să îi fie greață și alta era să riscăm să verse în mijlocul Sălii de mese.

,,Haide până la baie."mă ridic, iar ea mă privește cu vinovăție.