Novicea

CINCIZECI ȘI ȘASE-PRINȘI

Nick's pov:

Dormeam dus când aud brusc alarma de atac. Sar în capul oaselor, buimac, auzind și focuri de arme afară. Fug la fereastră pentru a descoperi mașini și câțiva Jurați pe motociclete, grăbindu-se spre porțile între-deschise, unde se luptau trei Jurați. Eram destul de confuz, căci toate mașinile aparțineau academiei, dar se atacau reciproc, iar câteva dintre ele chiar foloseau arme de foc. Dar la scurt timp mă dezmeticesc, realizând că probabil era vorba despre trădători, așa că trag rapid o pereche de pantaloni și un tricou pe mine, ieșind pe coridor. Jurații încercau să îi țină pe studenți în camere, dar erau câțiva care nu erau prea ușor de convins, precum Theo.

,,Nick!"strigă imediat, iar eu mă grăbesc, unde Juratul încerca să-l țină în propriul dormitor.

,,Înapoi în camera ta!"spune imediat Juratul, încă blocându-i ușa lui Theo.

,,Dar pot să știu și eu ce se petrece?Nu văd niciun strigoi, dar afară se trag focuri de arme."strig peste vaietul alarmei, iar Juratul pare pus în dificultate.

,,Ce?!Dar nu este acceptat printre ai noștrii să folosești pistoale!"spune imediat Theo.

Înainte ca Juratul să poată spună orice, gălăgia de pe coridor se apropie rapid de noi, aparând Yablokov, alergat de o asistentă și cu câțiva Jurați în fața lui, încercând să-l oprească, dar omul părea nebun.

,,Ai putea avea o contuzie!"

,,Dați-vă din calea mea! Pot fi consultat și după aceea!"spune, împingându-i pe doi dintre ei, apoi rupând-o la fugă spre ieșire.

Eu și cu Theo ne privim reciproc și el aproape scâncește.

,,Mereu ești în miezul acțiunii."mârâie nemulțumit, inducând în eroare Juratul dintre noi.

,,Hei, ce-i cu tine aici?"strigă unul dintre Jurații care erau cu Yablokov.

,,Scuze, amice."spun, apoi o rup la fugă pe urmele lui Yablokov, înainte de a putea fi prins de vreun Jurat.

,,Hey!Înapoi acum!"

Au pornit câțiva după mine, însă aveam avantajul de a fi printre cei mai rapizi, așa că am ajuns curând afară. Yablokov nu era pe nicăieri, dar apoi îl văd cum iese din garajul academiei pe o motocicletă, mergând țintă spre mașinile din față. Focurile de armă continuă, apoi dintr-una dintre mașini zboară un bărbat. Ridic sprâncenele, surprins, curând urmând un altul, de cealaltă parte.

,,Hey! Treci înapoi!"se aude din urma mea, apoi sunt brusc apucat de brațe de Jurații care fuseseră pe urmele mele.

Mă împotrivesc, încercând să înțeleg ce se întâmpla, apoi mașina din care fuseseră aruncați cei doi Jurați începe să meargă puțin ciudat și, secunde mai târziu, se smucește într-o parte și se rostogolește de câteva ori, încremenindu-ne pe toți. Abia atunci realizez că se oprise și alarma între timp. Jurații îmi dau drumul, țâșnind spre mașina răsturnată, la fel și ceilalți, numai două mașini continuându-și drumul spre porți. Jurații care rămăseseră în picioare în fața porților sar de-o parte, o mașină trecând dincolo de granițe, iar una oprindu-se cu o derapare laterală. Yablokov sare de pe motocicletă, scoțând un urlând disperat ceva ce n-am înțeles prea tare, în timp ce alerga amețitor de rapid. Din mașină se aude încă o descărcare de armă, Jurații oprindu-se ușor surprinși, dar nu și Yablokov. Încep să mă panichez, neliniștit de disperarea cu care se aruncă în genunchi și se întinde după ceva din interiorul mașinii. Trage pe cineva afară, o senzație de greață bruscă străpungându-mi stomacul dureros, căci am recunoscut trupul mic din brațele lui.