Novicea

PATRUZECI ȘI PATRU-FUGA

,,Acum are de gând să-mi zică cineva ce se petrece?"

,,Tocmai ai fugit de la academie.Ai avut ocazia perfectă la schimbul turei și ai profitat."spune Dimitri și doar ridic sprâncenele, crezând că nu aud bine.

Deci tocmai am fost trezită din somn și mi s-a comandat să mă las, practic, răpită, doar ca să se dea vina pe mine după aceea?

,,Doar nu vorbești serios!"pufnesc, dar mă mai privește scurt încă odată, tot prin oglinda retrovizoare.

,,Ba chiar foarte serios."

Vreau să mai zic ceva, dar mă rezum doar la a-mi încrucișa brațele la piept și a mă lăsa pe spate pe spătar.Nu a mai spus nimeni nimic, lucru care mi-a dat răgazul necesar pentru a pune toate piesele cap la cap și a înțelege cât-de-cât ce se petrece.Puteam să-mi dau seama că eram deja destul de departe când a oprit la o benzinărie, dat fiind faptul că zăpada aici deja începuse să se topească.Desigur, profit imediat și dau o fugă la baie, realizând că până acum am stat cu părul făcut razna de la somn.Mi-l pieptăn cum pot cu degetele și-mi spăl fața cu puțină apă, amintindu-mi atunci că nu-mi luasem periuță sau pastă de dinți la mine.

Ei bine, să sperăm că respirația mea este okay astăzi.

Când ies afară aproape mă ciocnesc de Juratul lui Fanin, cred că Aleksei îl chema, care păzea ușa băii.Mă privește, de parcă ar putea să-mi citească pe față intențiile, apoi face semn cu capul spre mașină.Nu zic nimic, doar mă duc înspre direcția arătată, sărind imediat înăuntru și închizând portiera datorită frigului.Și spre mulțumirea mea, Aleksei rămăsese afară să fumeze, celălalt, Vlad dacă țin eu bine minte, umplea rezervorul, iar Flavia nu se vedea prin peisaj, ceea ce mă lăsa să vorbesc liber cu Dimitri.

,,De ce m-ați răpit?"zic imediat, el răsucindu-se în scaun pentru a mă privi direct.

,,Nu te-am răpit, Anna."

,,Și atunci de ce este nevoie de pretextul fugii mele?Și de ce m-ați scos afară în secret?"

,,Ca să te protejăm."

Îl privesc surprinsă, căci nu vedeam cum patru Jurați sunt mai buni decât câteva zeci și cum un SUV e mai protector decât ziduri de magie imposibil de trecut pentru strigoi.

,,Tot nu înțeleg."dau din cap, el oftând prelung.

,,Atâta timp cât nimeni nu știe unde te aflii, nu vei putea fi rănită."

Oh!

Acum totul prinsese sens și, contradictoriu așteptărilor mele, apăruseră și mai multe întrebări.

,,Păi și cât va ține șmecheria asta înainte să se prindă ce se întâmplă sau să ne găsească?"

,,Destul cât să scăpăm academia de alți câțiva trădători.Era destul de dificil să fim cu ochii pe ei, să apărăm academia și pe tine, toate în timp ce încercam să ne continuăm viețile normale."

Și acum se luminase totul aproape complet.Dar, desigur, de aici am început să supra-analizez totul și să mă gândesc la absolut tot ce ar putea ieși prost în chestia asta.Îi simt atunci mâna cum se așează peste a mea, făcându-mă să-mi ridic surprinsă privirea.

,,Nu-ți face griji:nu voi permite să ți se întâmple absolut nimic."zice serios, mâna mutându-i-se apoi pe umărul meu și după pe față, mângâindu-mi cu grijă obrazul.

Și, deși în mod normal aș zâmbi la grija sa excesivă, ba chiar m-aș simți flatată în secret, promisiunea lui mai mult mă tulbura.

Pentru că îl cunoșteam.