Novicea

TREIZECI ȘI TREI-SIGURANȚĂ

Nici nu călcăm bine pragul Sălii Juraților că deja primim priviri iritate și de genul "Desigur că voi nu ați terminat încă.".Galina se întorcea de la expressorul de pe masă, amestecând obosită într-o cană mare, când se oprește brusc și o lasă de-o parte.

,,Voi nu obosiți chiar niciodată?"ne privește în grabă pe fiecare, apoi pe Dimitri.,,În regulă, ce s-a mai întâmplat?"

,,Au venit cu o teorie destul de promițătoare."face semn din cap spre noi, apoi Galina se sprijină de masa din spatele ei.

,,În regulă.Ascult."

Ridic sprâncenele în timp ce privesc spre Dimitri, care dă ușor din cap ca o îndemnare.Atunci îi explic ce reușisem eu și prietenii mei să descoperim pe drumul de întoarcere la academie, între timp captând atenția celor aflați în împrejurimi.

Spre ușurarea mea, nimeni care ar putea, vreodată, să fie trădător.

,,Și dacă este doar o presupunere prostească?"e tot ce zice când termin.

,,Și dacă nu este?"sare imediat Zoya, surprinzându-ne pe toți.,,Riscați atâtea vieți?"

Privirea Galinei era profund îngândurată, apoi Tolstoi se apropie de ea.

,,Jurată Pyotr, deși urăsc să mă pripesc, copiii au dreptate.Nu putem risca un alt atac."

Galina dă din cap, expirând prelung, făcând semn apoi spre Bree.

,,Adu-l pe Fanin aici de urgență."

Ea doar aprobă scurt și se grăbește să iasă, în timp ce în încăpere se produce o forfotă crescândă.

,,Cât despre voi, mulțumim de ajutor, dar acum întorceți-vă în dormitoarele voastre."spune, întorcându-se imediat spre alt Jurat.,,Vreau să pui pază dublă la granițe, cei mai de încredere oameni care ne-au mai rămas.O să fie schimbare prin rotație și vreau rapoarte la fiecare 20 de minute până la răsărit."

Deja începuse să se desfășoare o adevărată tactică de a-i împiedica să coboare granițele, în timp ce Johnson și Kreizger, un alt Jurat-mentor, ne conduceau spre ieșiri.Dar o dau pe cât de delicat posibil pe Johnson la o parte și mă reped înapoi spre Galina, provocându-i pe mulți să se oprească.

,,Stați, nu puteți să faceți asta!"spun, Tolstoi grăbindu-se să-mi ofere o privire nu foarte mulțumită.

,,Și de ce, mă rog?"întreabă Galina, iar privirea ei mă face să înghit în sec.

La naiba, chiar era înfricoșătoare când nu avea chef.

,,Pentru că așa doar i-ați împiedica să le coboare astăzi.Mâine ce vom face?Sau poimâine sau peste două luni?Jurații or să fie extenuați!"

,,Și ai vreo soluție mai bună, domnișoară Young?"aproape se răstește.

,,Defapt, da, chiar am."dau din cap, aducând-o pe Galina la exasperare.

Probabil chiar nu se aștepta la răspunsul ăsta.Sau poate se aștepta, dar nu voia să-l audă...

,,Nu ar fi mai bine să-i pândiți?În cel mai subtil mod posibil, să-i faceți să creadă că nu-i împiedică nimic și astăzi dau lovitura, apoi să-i prindeți chiar înainte de a o comite.Așa păstrați academia în siguranță și prindeți alți trădători.La urma urmei, cu un sistem corupt nu vom ajunge niciodată prea departe."