"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Vineri. Cât am așteptat ziua asta! Săptămâna a trecut relativ repede, cu unele evenimente școlare nu prea plăcute, cum ar fi testul inițial de la chimie - materia mea "preferată" - la care Nevin nu a știut absolut nimic, deci prin extensie nu ne-am putut ajuta. Îmi amintesc totul ca și cum s-ar fi petrecut acum cinci minute: atmosfera calmă, zâmbetul profei când a intrat în clasă, iar apoi răspândirea foilor de test elevilor. Nici măcar nu s-a prezentat! Harlyn și Raine erau șocate, iar colegul meu de bancă înjura pe sub mustăți. Eu nu eram agitată, căci testele inițiale de regulă nu se trec în catalog, iar testul era unul grilă, nu că m-aș fi bazat pe calitățile mele de a nimeri răspunsul corect, pentru că sunt inexistente. Oricum, îmi aminteam câte ceva despre reacții, iar simbolurile elementelor chimice negreșit nu le pot uita, așa că nota e de cel puțin trecere, chiar dacă cel mai probabil voi opta să nu o trec în catalog. Cu toate astea, experiența aceasta, de test de la prima oră, fără nici măcar un salut a fost, categoric, traumatizantă.
O minge zboară pe lângă capul meu, trezindu-mă din visare. Ce naiba? Mă uit prin jur, apoi îmi amintesc că sunt la ora de sport. Genial.
Profesorul încă nu dă semne cum că ar fi prin sală, astfel că elevii își fac de cap, lucru care mi-a displăcut dintotdeauna. Nu-mi doresc să mă trezesc cu vreun cucui doar din cauza neatenției unor colegi. Majoritatea fetelor stau pe bănci, discutând despre ținuta lor, lăudându-se unele pe altele, dând dovadă de superficialitate, altele sar coarda într-un colț, dornice ca profesoara să le observe și să le dea un punct în plus la viitoarea notă, pentru că nimeni nu face sport din proprie inițiativă, cel puțin nu în cadrul orei acesteia. Băieții joacă baschet, cauzând foarte multă gălăgie, care, să fiu sinceră, îmi cam displace, căci îmi doresc prea tare să vină weekend-ul, să mă simt liberă și nu vreau să-mi explodeze capul până la terminarea acestei ore. Nevin stă lângă mine, fiind singura persoană de gen masculin care nu participă la jocul agitat de aruncare a mingii la coș, pe care chiar el a recunoscut că îl detestă. Presupun că acesta este și motivul pentru care ne înțelegem atât de bine: nu ne integrăm în totalitate și nici n-o facem obligați, doar din proprie inițiativă. Blondul privește în gol, având o mutră plictisită și melancolică. Mă gândesc când va trece peste întreaga șaradă cu Harlyn.
— De ce nu te joci și tu cu ei? îl întreb, vrând să-mi dovedească validitatea teoriei mele.
El deschide gura ca să răspundă, dar ceva îl oprește. De fapt, cineva, iar acea persoană este Zayden, deoarece vine hotărât înspre noi. Poartă un tricou roșu cu mâneci scurte, în ciuda celorlalți băieți, care au maieuri. Absolut toți în afară de el. Câteva fete își întorc privirea, urmărindu-l cu interes pe măsură ce se apropie de noi, iar eu mă întreb dacă ele înghit faza cu sexualitatea lui. Eu știu că ce crede majoritatea este o minciună, dar mă întreb câte din ele cunosc acest lucru și mai ales câte sunt dezamăgite de această veste "tristă". Evident că nu le oprește din a-l examina din cap până în picioare, ca prădătorii, și trebuie să recunosc că le înțeleg. Nu arată deloc rău, brațele lui nu sunt două spaghete, picioarele nici atât, iar de abdomen nu pot vorbi încă. De ce tocmai m-am gândit la asta? De asemenea, genele lui sunt extrem de lungi în comparație cu orice altă fată, punând perfect în evidență ochii lui frumoși de culoarea castanei. Oricum, înfățișarea nu este de ajuns în niciun fel de relație, cel puțin nu în relațiile pe care mi le construiesc eu cu alte persoane. Nu am, sub nicio formă, nevoie de prietenii false, nu după incidentul nefericit cu Jia, care m-a marcat pe veci.
