Capitolul 40 - Ziua cea mare

468 37 6
                                    


      — Nu-mi vine să cred că m-ai ascultat, face Harlyn, cu gura căscată

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

      — Nu-mi vine să cred că m-ai ascultat, face Harlyn, cu gura căscată.

      Ne-am întâlnit pe hol cu Nevin, care arată exact cum a descris Harlyn, cu excepția pantalonilor de piele, pe care i-a înlocuit cu niște blugi. Maleta neagră se vede perfect cu cămașa ușor transparentă, albă, de deasupra, care are mânecile suflecate și e descheiată la trei nasturi. Nevin e destul de nesigur uneori cu modul în care arată, iar astăzi este una dintre ocazii, fiindcă în alte situații nu ar fi avut vreo problemă să pună cămașa pe pielea goală. Insecuritățile lui sunt noul apărut păr de pe piept și lipsa abdomenului, completată de un început de burtă, ca urmare a greutății metabolismului lui să facă față cantității de mâncare nesănătoasă pe care Nevin o consumă zilnic. 

      Aud un fluierat, care vine de la Lance. 

      — Măi, măi, dar ce domnișoare avem aici.

      Harlyn își dă ochii peste cap.

      — Dacă n-aș ști adevărul aș zice că te dai la noi, spune ea. 

      — Adevărul? întreabă Raine, perplexată.

      Niciunul dintre ei nu afișează vreo reacție la întrebarea curioasă a lui Raine, care-mi oglindește gândurile, ci ne lasă în ceață. Oare ea dă de înțeles că el ar avea iubită?

      — Aveți totul pregătit? Ați luat cadourile? 

      Cadoul meu și al blondului este la Zayden, Raine duce punga gigantică din partea ei și a lui Harlyn, Lance are și el o sacoșă în spinare și e gata îmbrăcat. Ni se alătură și Luke, care e mult mai simplistic îmbrăcat, având un tricou oarecum mulat ce are un guler ca de cămașă și niște pantaloni de stofă. Un fior îmi trece pe șira spinării când ieșim în vântul rece de afară. Picioarele mele sunt lăsate pradă vântului, fiind acoperite doar cu un dres, port niște botine care alunecă destul de puternic că sunt nevoită să mă sprijin de Nevin, iar el acceptă să îl țin de braț fără nicio reținere, iar peste rochie port o geacă groasă, care nu se potrivește deloc, dar măcar îmi ține de cald. 

      — Abia aștept să beau, spune Nevin.

      — Nu cât sunt eu aici, replic, uitându-mă urât la el.

      Nici măcar n-a avut prea mult contact cu băutura și totuși e atât de topit după ea. Mi-e teamă să nu se îmbete, pentru că nu știu ce fel de reacție ar avea. Ar putea face scandal, ar putea să devină foarte tăcut sau ar putea să facă numai prostii, cum ar fi să flirteze cu Harlyn fără nicio rușine sau chiar și cu alte fete. N-am încredere în el când nu e conștient

      — Ai mai băut vreodată alcool, măcar? întreabă Raine, incredulă. 

      — Normal, răspunde Nevin ofensat. 

Sunt cine vreau să fiuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum