— Nu pot să cred că depindem de Lance să ne ia băutură, zice Hale, aproape afundându-se în scaun, deși creierul meu nu procesează imaginea din fața mea, în care fratele meu își sprijină capul pe spătarul scaunului, fundul aproape că îi atârnă pe jos, iar picioarele i se întind până la capătul opus al mesei față de unde stă el.
— Vorbește pentru tine, replic eu.
Hale se încruntă la mine, iar Zayden râde de interacțiunea noastră. Chiar îmi face plăcere această tachinare între noi și mă găsesc tot mai des comentându-i. Mă întreb cum am trăit atâția ani fără să fac haz de necazul fratelui meu.
— Mi-ar prinde bine un cocktail, spune Harlyn visătoare.
Ce-i drept, n-aș spune nu unui cocktail, dar barmanul, care este de fapt doar unul dintre coordonatori, știe doar să amestece suc și alcool în pahare de plastic. În plus, gama de băuturi nu este deloc variată, dar asta nu l-a oprit pe Lance să încerce toate combinațiile posibile. Totuși, se ține bine, Nevin ar fi fost în drum spre spital deja sau în comă alcoolică. Nu știu dacă el în general are rezistență mare sau se datorează grijii lui Zayden, care îi mai aruncă o sticlă de apă la intervale de douăzeci de minute, ca un prieten atent.
— În sfârșit, mormăie Hale, luând cu grijă un pahar plin ochi de la Lance.
Șatenul se cam clatină pe picioare. Poate m-am pronunțat prea devreme.
Celălalt pahar ajunge la Raine, care îi îngăduie o gură lui Harlyn, dar aceasta se strâmbă și îl înapoiază deîndată. Tony ne-a pândit toată seara, dar din umbre, fiindcă nu s-a mai apropiat de când m-a încolțit și Hale l-a pus la locul lui. Până acum niciuna dintre noi nu i-a dat vreun motiv să ne mai abordeze, căci nu ne-am atins de alcool, însă acum pot să văd cum îl arde să se ridice și să verse paharul lui Raine direct în capul nostru. Îl observ cu periferia viziunii mele că și Zayden are ochii pironiți către aceeași persoană, provocându-l să se apropie. Dacă ne strică distracția, nu cred că el sau Hale ar ezita să ducă mai departe vorba despre cum Anthony încalcă fără regrete atribuțiile unui coordonator de a nu fraterniza cu cei pe care îi are sub îndrumare, la care se adaugă faptul că orice a încercat el la bar nu era deloc cu consimțământul meu.
— Mă duc să mă culc. Bisous! ne face Lance cu mâna și dispare, făcându-ne pe toți să ne uităm în direcția lui, neștiind dacă chiar am auzit franceză sau ne joacă urechile feste.
Hale scoate un sunet de disperare, fiind foarte încruntat, probabil mâhnit că s-a aflat toată seara la mila lui Lance, căruia nu i-a păsat atât de tare de dorințele lui și i-a strecurat mult mai puține pahare decât ar fi băut dacă ar fi fost la latitudinea lui.
— Ești foarte frumoasă!
Toți ochii se îndreaptă către Owen care pare mult mai beat decât Lance si care a rostit acele cuvinte destul de tare peste muzica din sală, în același timp în care și-a trântit palmele pe masă. Obrajii îmi iau foc, și nu pentru că aș fi flatată, ci din contră, mă simt rușinată peste măsură. Am devenit brusc centrul atenției. Hale abia se abține să nu bufnească în râs, Raine e neîncrezătoare, Harlyn e extaziată, iar Zayden emană energie negativă în valuri negre.
CITEȘTI
Sunt cine vreau să fiu
Teen Fiction"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...