Cumva am reușit să fiu destul de subtilă și să invit mai multe persoane apropiate la ziua lui Harlyn fără ca ea să bănuiască nimic. Am ales acest eveniment pentru că am astfel pretext să discut cu anumite persoane cu care aș fi cu greu văzută pe holurile liceului și, de asemenea, pentru a minimiza riscurile ca ea să afle ceva, nu voi trimite mesaje text ca să nu existe dovezi. În plus, îl am pe Zayden drept ajutor, care a venit cu ideea genială să mă sprijine cu organizarea, ceea ce ne conferă un motiv să stăm împreună.
— Unde se va ține? mă întreabă Jane curioasă.
Îi explic că n-am închiriat încă, așa că nu îi pot da o adresă exactă, dar în principiu știu pe ce plajă vom închiria o casă cu piscină. Sunt destul de multe variante și trebuie să le analizez mai amănunțit înainte de a suna proprietarul. Aveam dubii legat de cum voi putea planifica o petrecere așa de mare, dar Harlyn, știind că se apropie ziua ei și că una din noi va organiza totul, ne-a comunicat un buget în care să ne încadrăm dacă nu vrem să scoatem bani din propriile buzunare, ceea ce mi-a ridicat o mare piatră de pe inimă. Suma ei e într-atât de generoasă că acoperă chiria, decorațiunile și un bufet care să ne ajungă două zile.
Jane ne confirmă bucuroasă participarea, urmând să o mai pun la curent cu noile informații când voi dispune de ele. Merg de la persoană la persoană, cu Zayden care mă mai acompaniază din când în când și așa trece încă o oră.
— Vrei să plecăm de aici? întreabă Zayden dintr-odată.
Mă încrunt la el pentru a vedea dacă glumește sau nu. Fața lui e serioasă și obosită. Cântăresc opțiunile mele, dar cred că am trezi foarte multe suspiciuni dacă ne-am lua tălpășița, mai ales în același timp. Scanez mulțimea și ochesc masa noastră, care e goală, semn că toți sunt răspândiți într-o parte sau alta. Teoretic, am putea pleca fără să ne vadă cineva, dar mi-e teamă că mă voi bâlbâi mâine când voi fi întrebată când și cum am ajuns înapoi în cameră.
— Nu l-aș lăsa pe Nevin singur cu atâta băutură, îmi recunosc una din griji.
Zayden își arcuiește o sprânceană.
— Deja a vomitat de două ori, îmi spune el și continuă să-mi povestească faptul că acesta e motivul pentru care a dispărut înainte să mă îndrept către Jane.
Sunt dezamăgită, dar nu surprinsă.
— O să vină și el cu noi, mă anunță.
Oh. Asta ne-ar ajuta să nu trezim bănuieli, dar am sperat totuși că vom putea petrece mai mult timp împreună.
Dau din cap și ne despărțim, el să-l culeagă pe Nevin din baie și eu să le dau de știre fetelor că-mi iau tălpășița. Sper să fie cooperative și să nu insiste să rămân, pentru că deși îmi place la nebunie rochia și m-am simțit confortabil în ea, îmi vine să o rup de mine acum. Nu sunt construită să socializez și să port haine elegante pentru mai multe de trei ore și deja s-a făcut ora unu și jumătate după miezul nopții.
CITEȘTI
Sunt cine vreau să fiu
Teen Fiction"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...