"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
— Nu ești gata? întreb, sperând ca măcar să o grăbesc.
Nu aud niciun sunet și nici perdeaua cabinei de probă nu se mișcă. Bat din picior, verificându-mi ceasul. Suntem în mall de două ore, iar Harlyn nu a găsit încă nimic pe gustul ei. Având în vedere că ea nu prea vrea să plece fără mâinile pline de pungi, presimt că va dura ceva până când vom părăsi incinta.
Raine e mult mai hotărâtă când vine vorba de haine și nici nu simte impulsul de a cumpăra ceva nou pentru fiecare ocazie care apare, astfel că ea n-a avut nevoie să ne acompanieze și cred că oricum ar fi preferat să evite să stea ore în șir după Harlyn. Din nefericire, suntem doar eu și blonda, așa că de fiecare dată când sunt lăsată singură, îmi consum bateria la telefon, blestemându-mi zilele că sunt atât de slabă când vine vorba de rugămințile lui Harlyn.
— Cum îmi stă?
Mă trezesc din reverie, privind-o pe blondă cum își etalează rochia de prințesă, mult mai potrivită pentru un banchet decât o zi de naștere la club.
— Nu știu dacă ai nimerit ocazia, zic, nevrând să o supăr, dar ea doar râde.
— Nu probez doar pentru ziua lui Hale, mă asigură ea, trăgând draperia la loc.
Chiar mă întreb cum mă voi simți mâine. Trebuie să fim în fața clubului la ora zece seara, iar din spusele lui Zayden, Hale nu are de gând să plece până dimineața următoare. O întâmplare convenabilă face ca ziua lui să fie poimâine, deci îi vom ura "la mulți ani" abia după miezul nopții, când bănuiesc că va veni și tortul. Dacă nu aș fi știut că Zayden are un prieten la exact același club, m-aș fi întrebat cum au fost de acord proprietarii să închirieze întregul club cuiva care nici măcar nu trece de vârsta legală.
— Tu cu ce te îmbraci mâine? mă întreabă de pe partea cealaltă.
Dau din umeri din obișnuință, dar apoi îmi dau seama că ea nu mă vede.
— Mă descurc cu ce am în dulap.
Imediat ce termin de rostit propoziția, Harlyn trage draperia foarte dramatic, privindu-mă înciudată, ca și cum aș fi jignit-o.
— Dar e prima noastră ieșire în club împreună! spune ea ofensată.
Îmi încrucișez mâinile la piept.
— Trebuie să arătăm toate trei foarte sexy și să ne distrăm! adaugă ea, când vede că nu spun nimic.
Nu mă consider neapărat atractivă sau sexy și, de asemenea, nu știu dacă e momentul să arăt așa. Eu și Raine avem șaisprezece ani, iar Harlyn cincisprezece. Cred că suntem încă prea mici pentru așa ceva. În cărți și seriale mereu văd adulți sau părinți spunându-le adolescenților că au toată viața în față și că nu ar trebui să se grăbească să crească, iar afirmația aceasta îmi aduce alinare, fiindcă, dintre majoritatea lumii, eu una nu sunt foarte atrasă de ideea de a deveni adult și de tot ce presupune. Mi se pare că pe lângă maturitatea căpătată de-a lungul anilor, aduce mai mult complicații și dezavantaje, cum ar fi greutatea de a te întreține singur, o falsă independență, răspunderea în fața legii pentru toate faptele și așteptările din partea celorlaltor persoane.
