"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
— Ce știi, mai exact? mă întreabă sceptic, privindu-mă pe sub gene.
Îl privesc confuză, gândindu-mă la ce s-ar putea referi. Ce aş putea eu să ştiu despre el mai mult decât clasa la care e, camera în care stă şi câteva caracteristici deduse, precum impulsivitatea și malițiozitatea? De asemenea, mai ştiu şi faptul că e mult mai frumos decât mi-ar plăcea să admit, însă încerc pe cât posibil să îngrop acest gând de fiecare dată când răsare la suprafața conștiinței mele. Am văzut multe seriale şi filme în care găseam întotdeauna un băiat frumos care devenea imediat preferatul meu, indiferent dacă era personaj principal, secundar sau episodic, însă niciunul nu pare să întruchipeze perfecțiunea lui Zayden. Totuşi, comportamentul lui nu mă încântă în mod special, iar acestui lucru i se adaugă părerile colegelor mele de cameră, aşa că are un mare minus, care mă determină să utilizez o atitudine circumspectă în jurul lui, cât și al persoanelor care l-au vorbit de rău.
— Ți se pare că sunt genul de persoană care nu are treburi mai importante decât bârfitul? vine rândul meu să îl iau peste picior, deși nu pare că l-am impresionat câtuși de puțin cu excesul meu de îndrăzneală, așa cum s-a întâmplat acum o săptămână cu Hale.
Depărtarea de meleagurile natale deja își spune cuvântul, astfel că într-o oarecare măsură comportamentul meu a suferit modificări în anumite privințe, mai ales în modul în care mă raportez la persoanele pe care le întâlnesc. Hale a observat schimbarea încă de când i-am răspuns pentru prima oară sarcastic, el nefiind obișnuit cu această latură a mea, care de fapt e foarte proeminentă. Totuși, el a fost uimit doar din cauză că nu mă cunoaște îndeajuns de bine cât să știe că m-am purtat extrem de normal, în condițiile în care părinții noștri nu erau prezenți. Cât timp ei se află prin apropiere, ca și Hale, trebuie să păstrez imaginea copilului perfect, cu toate că ei nu o detectează niciodată.
Mă aştept la un răspuns pozitiv din partea lui Zayden, căci mă îndoiesc că are o părere bună despre mine. Nu că m-ar interesa ce crede el despre mine... În schimb răspunsul lui nu ezită să mă uimească încă o dată:
— Nu neapărat tu. Dar unul din prietenii tăi da, spune el tot mai misterior, de parcă brusc am căpătat capacități de a citi gânduri.
Nu știu de ce el se așteaptă ca eu să înțeleg sensul frazei lui criptice. Harlyn şi Raine au evitat întotdeauna subiectul "Zayden", astfel că este aproape imposibil ca lor să le scape ceva atât de intim legat de el, iar Nevin înțelege că nu poate spune secretele unui amic altuia, nu că ar fi el și Zayden prea apropiați. Până în momentul de față, blondul nu mi-a dat niciun motiv de îndoială, dovedindu-se un prieten loial, onest și săritor, singurul capitol la care mai trebuie să lucreze este sinceritatea în privința lui Harlyn, căci n-a fost în stare să-mi confeseze tot despre ea. Eu sunt colega lui de bancă și persoana cu care își petrece cel mai mult timpul, iar până să mă instalez eu la internat Nevin și-a petrecut doar trei zile cunoscându-se cu Lance și Luke. Nu avea timp să afle foarte multe despre Zayden, așa că nu înțeleg de ce el are impresia că Nevin l-ar fi putut da de gol în vreun fel. Și mă îndoiesc la fel de tare că Zayden ar împărtăși un secret atât de important unui persoane abia cunoscute. Îl consider măcar un om capabil să își folosească creierul la capacitate măcar minimă, suficient cât să fie conștient că un secret este încredințat unei persoane în care are încredere, iar această încredere nu se construiește în câteva zile.
