"Suntem cu toții puțin ciudați. Şi viața este puțin ciudată. Iar când întâlnim pe cineva a cărui ciudățenie este compatibilă cu a noastră, creem cu el o conexiune şi o ciudăţenie mutual satisfăcătoare pe care o numim dragoste. Dragoste adevărată." (...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Nu mai suport ora asta. Tot ce vreau e să se termine. Sunt foarte obosită, fiindcă ieri ne-am întors pe la patru dimineața, dar aveam prea multă adrenalină în mine și nu am reușit să adorm prea repede. De asemenea, nu sunt genul care să poată trage un pui de somn după-amiaza. M-am trezit la ora nouă din cauza razelor de soare plăpânde care au pătruns printre jaluzelele noastre. Iniațial am crezut că sunt destul de odihnită, dar cu timpul am început să resimt oboseala acumulată de-a lungul nopții. Aseară m-am dus la culcare pe la miezul nopții, dar nici cele șapte ore de somn nu au fost suficiente. Ar fi fost mai multe ore dacă Harlyn nu ne trezea cu noaptea în cap ca să se aranjeze. Orele noastre încep la opt.
Nevin e destul de mort pe dinăuntru și pe dinafară după noaptea aceea, nu are niciun pic de energie și practic îi curge saliva pe mâna care-l sprijină. Ieri toată ziua s-a simțit rău, din ce mi-a spus a avut grijă Zayden de el, mult mai bine decât aș fi reușit eu. Într-un fel se observă că Zayden e mai matur și are puțin mai multă experiență decât noi. Îl respect enorm pentru cum tratează situațiile serioase și câtă atenție le acordă prietenilor și, în general, persoanelor la care ține. Totuși, nu pot uita cât de mizerabil m-am simțit când ne-a părăsit pentru Natalia, iar singura explicație pe care am primit-o a fost că se simte vinovat că le-a cunoscut pe Lexi și Valencia din cauza lui și că vrea să ajute, dar ceva îmi spune că e ceva mai mult de atât la mijloc.
— Vezi că faci baltă pe masă, îl anunț, întinzându-mă după cotul lui să-l scutur puțin.
Nevin mormăie ceva indescifrabil și își schimbă centrul de greutate pe cealaltă mână, ca să fie cu spatele către mine. Îmi e milă de el, cu toate că și-a făcut-o pe propria răspundere și din cu totul vina lui, dar acesta e motivul pentru care nu-l presez să-mi destăinuie ce s-a întâmplat cu Harlyn. Cu ea nu pot deschide acest subiect, deși nu am un motiv pertinent, ci doar că mi se pare nepotrivit. Raine, care e mai apropiată de ea, nu pare la fel de interesată, dar ea nu a fost umărul pe care a plâns Nevin după fiecare afișare de afecțiune în public a blondei cu orice băiat. Bine, nici eu nu am fost întotdeauna acolo pentru el, dar nu din vina mea, ci pentru că el a preferat să se închidă în el și să expună o fațadă indiferentă.
Ora se termină, iar eu mă ridic, îmi scutur picioarele care mi-au amorțit după atâtea ore de stat în bancă, când îl văd pe Nevin că prinde avânt și vine lângă mine, deja cu ghiozdanul în spinare.
— Am întâlnire cu comitetul de organizare, mă anunță el cu părere de rău. Vii să mă iei când se termină?
Mă uit surprinsă la el, dar având remușcări din cauză că n-am fost acceptată.
— De unde?
— Din amfiteatru.
Dau din cap că da, deși nu consider că e o idee foarte bună, dar pot oricând să îi las un mesaj că nu mai vreau sau că a intervenit ceva.
