Capitolul 48 - Opt persoane

415 31 3
                                    

      — Mi-e foame, se plânge Lance, oprindu-se din mers și aruncându-ne priviri rugătoare care nu reușesc să înduioșeze pe nimeni, nici măcar pe prietenul lui cel mai bun, care pare că e chiar cel mai indiferent

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

      — Mi-e foame, se plânge Lance, oprindu-se din mers și aruncându-ne priviri rugătoare care nu reușesc să înduioșeze pe nimeni, nici măcar pe prietenul lui cel mai bun, care pare că e chiar cel mai indiferent. 

      — Dacă nu e Nevin aici nu înseamnă că cineva trebuie să se transforme în el, mormăi eu, dar nimeni nu e destul de atent la mine cât să priceapă ce zic, cu excepția lui Zayden.

      Excursia asta mă determină să văd relația noastră într-o lumină cu totul nouă, din cauza tuturor obstacolelor pe care credeam că le putem înfrunta împreună, dar încep să pară mai degrabă a străzi înfundate. Cu cât trece timpul și suntem forțați în astfel de situații în care trebuie să pretindem că nu suntem nici măcar prieteni, îmi dau tot mai mult seama că m-am supraestimat crezând că va fi floare la ureche să țin prima mea relație un secret. Pe deasupra, mai sunt și cele trei vrăjitoare care ne suflă constant în ceafă și stau cu grijă ca ele să nu divulge nimic despre noi. Poate soluția ar fi să ne îndepărtăm o perioadă ca grupul vesel să creadă că ne-am despărțit și, de asemenea, ca să putem să ne pregătim sufletește prietenii de o astfel de bombă. 

      — Ești bine? mă întreabă Raine, îngrijorată, fața fiindu-i pictată de o încruntătură de dimensiuni colosale, iar sprâncenele aproape i se lipesc una de alta. 

      Forțez un zâmbet, dar Raine nu pare că mă crede. Totuși, ea nu a fost niciodată genul care să insiste, iar prietenia noastră e oarecum fundamentată pe această înțelegere reciprocă. Niciuna dintre noi nu stăruie dacă cealaltă nu este pregătită. Din fericire pentru mine, niciunul dintre prietenii noștri nu a acordat prea mare atenție interesării ei pentru situația mea sufletească. 

      Suntem aproape de pensiune deci nu va dura mult până când Lance va putea să înfulece. Norocul lui că are parte de coordonatori care nu țin neapărat să știe și ora exactă la care intri la duș, așa că poate face un detur până la magazin fără să fie luat la rost, ceea ce și face, iar noi ne continuăm drumul, uitând, deliberat sau nu, să îl înștiințăm că la prânz vom lua masa la un restaurant din zonă. 

      Peste vreo douăzeci de minute ne așezăm la o masă a unei terase, iar Hale se hotărăște să fie mărinimos și partajează locația noastră cu Lance. Ne comandăm băuturi între timp și spre surprinderea mea eu și Zayden optăm amândoi pentru o limonadă cu căpșuni, care este de altfel preferata mea și pe care el a încercat-o la recomandările mele. 

      Orice mic gest care ne leagă pe mine și el mă face să transpir de parcă am alergat la maraton. Nu știu cât voi mai putea trăi așa, trebuie să schimbăm ceva la abordarea noastră fiindcă în ultima vreme, oricât de bine m-aș simți în preajma lui și oricât aș scăpa de griji, o dată ce ne îndreptăm pe drumuri diferite, mintea mea o ia la galop și mă cuprinde vinovăția. 

      Pe parcursul mesei nu scot mai mult de două cuvinte, ci prefer să conversez cu Nevin prin mesaje, care din nou s-a apucat de teme la un moment inoportun când eu nu am cărțile și caietele la îndemână ca să îl pot ajuta la capacitatea mea maximă. Cu toate acestea, îi dau indicații din amintiri, iar el pare că se descurcă doar cu îndrumarea mea. Raine și Zayden par să fie conștienți că nu sunt în apele mele, iar faptul că unul dintre ei este fix motivul din spatele stării mele vulnerabile și instabile de la momentul actual mai mult înrăutățește. Dacă Raine e dispusă să treacă cu vederea și să nu mă supună la interogatoriu, de Zayden nu voi scăpa. E înțelegător, dar pune accent pe faptul că sentimentele ar trebui discutate și puse în ordine în loc să fie lăsate să fiarbă înăuntrul persoanei. Sunt perfect de acord cu el, dar îmi va fi foarte dificil să recunosc de față cu el trăirile mele recente. 

Sunt cine vreau să fiuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum