Iubirile lui Aman

Capitolul 48

Versurile astea sunt perfecte pentru capitolul:X:X:X:X:X:X:X

  I only fuck you when it's half past five
The only time I'd ever call you mine
I only love it when you touch me, not feel me
When I'm fucked up, that's the real me
When I'm fucked up, that's the real me, babe  ( The WEEKND)

Nici nu știu cât timp trecuse de când vorbise cu Aman la telefon, dar afară se întunecase și bătea un vânt puternic care flutura draperiile subțiri de pe ferestrele înguste ale camerei de hotel. Gândurile îi zburau în toate direcțiile. Nu-I venea să creadă că până și Andy refuzase s-o găzduiască. O dată i-ar fi adus și soarele de pe cer, iar răceala cu care o tratase cu câteva ore în urmă îi era așa de necaracteristică încât dacă cineva i-ar fi cerut să și-l imagineze așa de indiferent, ar fi răspuns că e imposibil. Nu mai avea pe nimeni și partea cea mai proastă era că nici măcar nu putea să-I învinovățească pe ei de ceva pentru că ea fusese cea care întorsese spatele tuturor pentru Aman. Își abandonase tatăl, sora, prietenii, colegii, rupsese legătura cu toată lumea pentru a trăi o iluzie distrugătoare pe care ea o numise într-un mod atât de pompos „experiență." „Nu-l am decât pe Aman și de fapt nici el nu-mi aparține. M-am pierdut chiar și pe mine. Ce mai pot numi al meu pe lumea asta?" Până și Fadilah îi aparținea lui Aman și familiei acestuia.

Auzi pași hotărâți pe hol și se cuibări mai bine. Când ușa se deschise, ea închise ochii pentru câteva secunde și-și aduse genunchii mai aproape de piept.

—De-a ce te joci? Scarlet decise să-l ignore, odihnindu-și capul pe genunchi ca un copil rușinat și supărat în același timp. Aman așteptă câteva clipe, dar răbdarea nu era punctul lui forte și prin urmare și-o pierdu imediat. Îi prinse fetei părul în pumn și-I trase capul în spate, obligând-o să-l privească de jos.

—Cu mine să nu te joci așa. Când îți pun o întrebare, tu trebuie să-mi răspunzi. Nu ești în poziția în care să-ți permiți acest comportament sfidător. Scarlet își încleștă maxilarul, vrând cu orice preț să-și stăpânească lacrimile, dar o trăgea de păr așa de tare încât acest lucru era din ce în ce mai greu. Când Aman ridică mâna și își lipi palma de obrazul ei, cedă și dădu drumul lacrimilor. Aman nu se lăsă înduioșat și în loc s-o ajute să se ridice de la podea, o lovi din nou și mai tare de această dată, dezechilibrând-o din nou.

—Răspunde-mi!

—Vreau să scap de tine, țipă ea disperată cu obrajii înroșiți de furie și plâns. Îmi e frică de tine, mă îngrozești și nu mai pot trăi așa. Nu mă mai întorc acolo pentru nimic în lume! Aman o privi cu o sclipire ciudată în ochii lui negri și o lovi din nou. De această dată, îi sparse buza și un firicel subțire de sânge, începu să-I curgă pe bărbie.

—Vrei să scapi de mine, repetă în batjocură, dar vizibil insultat. Se apropie de ea, iar Scarlet începu să se tragă spre cel mai apropiat colț. El o lăsă să facă ce vrea, privind-o amuzat cum încearcă în zadar să se ascundă de el. Nu avea nicio șansă, era ca un șoarece care déjà fusese ochit de pisică. Îngenunche lângă ea și o apucă dureros de gât.

—Crezi că așa stau lucrurile între noi? Te saturi și pleci? Nu-ți convine că nu te tratez ca pe o prințesă ce ești, așa că din târfă care erai acum câțiva ani, te-ai transformat în victima bărbatului? Câte roluri ai jucat până acum? Niciunul nu ți se potrivește. Văzând-o că geme și se îneacă, râse. Nu poți respira, nu-I așa? Vrei să slăbesc strânsoarea? Scarlet dădu din cap pozitiv, implorându-l din priviri să-I dea drumul. Suficient de surprinzător, Aman o eliberă și se uită la ea cum luptă pentru aer. Imediat ce-și reveni puțin, o apucă din nou de păr ca și în data precedentă, doar că acum îi prinse și maxilarul într-o mână, obligând-o să-l privească.