Fii puternica

Capitolul 19

Kailey

            M-am prins repede de tehnicile calaritului si incetul cu incetul ma simteam foarte bine pe cal. Calaream din ce in ce mai repede si ii zambeam superior lui Charlie, care se dadea mare ca el stie. Tot la stadiul de incepatoare ramaneam, dar Ken era si mai varza decat mine. Tata si mama calareau de parca ar fi facut asta toata viata lor. Si nici nu ne bagau in seama pe noi 3. Erau in lumea lor, care era rupta de a noastra.

            Dupa vreo ora de calarit incontinu, acei barbati au venit sa ia caii sa-i bage inapoi in grajduri. Ne-au dus cu caii in prima curte, ca sa le dea si apa sa bea, deja pregatind niste chestii, care nu stiu cum se numesc. Se vede ca sunt fata de oras si singurele animale au fost vazute la Zoo. Si nu stateam sa ma intreb atunci din ce recipiente beau caii apa.

            Toti s-au dat jos de pe cal si numai eu am ramas cocotata pe el. Cum ar trebui sa cobor?ma intreb eu si ma uit la pamant. Pentru o secunda mi-a venit si ameteala cand am vazut distanta. Cum am rezitat pana acum aici? Mama si tata s-au indepartat putin, nebagandu-ne pe noi in seama. M-am uitat la Ken, care vorbea cu un ingrijitor, iar Charlie ma privea cu un zambet strengaresc pe chip.

            -Ajutor, spun eu incet incat sa ma auda.

            -Parca ai zis ca devii experta pe minut ce trece, deci ar trebui sa stii sa cobori de pe un cal.

            -Oh, pe bune?intreb eu sarcastica. M-ai ajutat sa ma urc, ma ajuti si sa cobor!

            -Chiar trebuie sa fac asta? Cine zice?

            M-am uitat urat la el. Se comporta asa de ciudat si ma enerva superioritatea cu care vorbea. Se comporta exact ca... Am facut ochii mari cand mi-am dat seama. Si el ma intriga la replici urate. Dar eu nu vreau sa fiu rea cu Charlie.

            -Inceteaza sa te mai comporti asa. Zici ca esti Bryan, aproape tip eu.

            Sau chiar am tipat? Mama, tata si Ken s-au intors cu fata spre mine si ma priveau ciudat. Expresia lui Charlie s-a schimbat instantaneu si cred ca si-a dat seama cine e Bryan. De ce am zis cu voce tare? Acest gand trebuia sa ramana in mintea mea. Oh! Sunt asa o idioata. Fata lui era socata si avea si o unda de tristete. Il comparasem pe Charlie cu Bryan. Dar chiar facea ca el si imi e de ajuns un baiat cu care sa ma ciondanesc, nu-l vreau si pe al doilea. Si Charlie nu era asa, pana ieri. Ce s-a intamplat cu el peste noapte?

            -Da-ti-ma jos, incep sa tip eu si sa dau din picioare.

            Dintr-o data, calul a inceput sa se agite, iar eu m-am speriat imediat si am ramas inlemnita in sa. A facut cativa pasi nervos, apoi s-a ridicat pe picioarele din spate. Am alunecat din sa, netinandu-ma de haturi. Imediat am simtit o durere groaznica in zona posteriorului, apoi la spate. Am tipat si de durere si de sperietura. Am simtit apa inconjurandu-ma si m-am uitat in jur. Cazusem fix in acele chesti de lemn, lungi, din care caii urmau sa bea apa. Minunat!

            Am ridicat privirea in sus si mi-am vazut parintii, fratele, pe Charlie si ingrijitorii stand in fata mea.

            -Esti bine scumpo?intreaba mama rapid.

            -Te doare ceva?

            Charlie mi-a intins mana ca sa ma ajute sa ma ridic. Pentru o secunda, nu am vrut sa ii accept ajutorul, dar apoi mi-am dat seama ca ma aflam cu fundul intr-un recipient de apa. Si eram imbracata in hainele bune si nu aveam nimic de schimb. I-am apucat mana, iar acesta m-a tras si eu m-am pus pe picioare. Acum ca am iesit din apa se simtea si mai naspa. Eram uda pe fund si spate.