Fii puternica

(II) Capitolul 10

Kailey

Fusese cea mai minunata zi din viata mea. Atatea ore petrecute cu Charlie, fara sa ne deranjeze nimeni. Am vorbit, am ras, ne-am plimbat, ne-am sarutat. Un fel de intalnire. Da, avusesem o intalnire. Si intalnirea noastra aproape se terminase cu noi doi in patul lui, daca nu ne suna mama sa ne grabim pentru cina. Am mers pana la el acasa, pentru a-si lua lucrurile necesare sa ramana la noi peste noapte. Si cand s-a schimbat de bluza, nu m-am putut abtine si m-am apropiat de el. Mi-am trecut mainile peste abdomenul lui bine lucrat. M-a lasat sa-l mangai in voie, iar cand a zis ca acum e randul lui, telefonul a sunat.

-Ma duc sa ma schimb si eu, ii spun eu lui Charlie cand intram pe usa de la intrare. Si nu ai voie sa vi cu mine, pentru ca o dam in alte alea, adaug eu soptit.

Un ranjet i-a aparut pe chip. Mi-a facut semn sa ma duc sus, iar eu am luat-o la fuga pe scari. Ma uitam prin dulap si nu stiam ce sa port. Nu voiam sa stau in pijamale cand o sa le spun alor mei ca eu si Charlie suntem impreuna. Iar Charlie isi luase o camasa pe el. Camasa! Am cautat acea camasa rosie in carouri. Obiectul vestimentar care ne-a facut sa ne vorbim pentru prima oara. Oficial era camasa mea preferata. Am luat un maieu negru, cam decoltat ce-i drept, dar e ca sa ma razbun pe el. Ii promisesem revansa in cafenea cand m-a facut sa rosesc.

M-am privit in oglinda si aproape imi venea sa rad diabolic. De abia astept sa-i vad fata lui Charlie cand o sa-mi vada prea multa piele expusa de pe piept. Camasa am lasat-o desfacuta, ca sa se vada cat mai mult. Maieul se mula perfect peste sanii mei, apoi pe abdomen.

Am coborat in graba, pentru a-l vedea mai repede pe Charlie. Sau sa ma vada el pe mine. Nici nu am ajuns bine la baza scarilor, ca m-am oprit brusc. Acei ochi verzi, pe care nu-i suportam se uitau incruntati spre mine. De ce a trebuit sa vina? De ce?

-Ce cauti aici?intreb eu incrucisandu-mi bratele la piept.

-Eu am invitat-o si mama m-a lasat, raspunde Ken in locul ei.

Am oftat exasperata, apoi am trecut pe langa cei doi. Nu putea sa stea la ea acasa? Nu putea sa vina in alta zi la cina? Nu azi. Nu in seara asta. Am o veste de dat si cu ea aici nu pot. Vreau sa le dau vestea parintilor mei nu si lui Bryan implicit... pentru ca sunt sigura ca Lexi o sa-i trimita mesaj in secunda urmatoare.

L-am vazut pe Charlie in dining si m-am dus la el. Punea farfuriile pe masa. Cand m-a vazut a facut ochii mari si am vazut cum a inghitit in sec. Acum nu mai e o seara buna sa ma razbun pe el, pentru ca a aparut acea domnisoara. Eram drept in fata lui si il priveam, dar el avea ochi doar pentru decolteul meu.

-Ochii la mine, baietas, spun eu pe un ton aspru.

Si-a ridicat cu greu privirea din decolteul meu si si-a mijit ochii spre mine. Isi daduse seama ce fac; stia ca ma razbun pe el pentru faza de la cafenea.

-Nu le putem zice nimic alor mei in seara asta, spun eu incet. Lexi e aici. Nu vreau sa afle si Bryan. Nu inca. Ori le zicem dupa ce pleaca ea, ori maine dimineata. Acum nu te mai holba de parca nu ai mai vazut un decolteu.

-Ok, spune el. Si am mai vazut decolteuri, dar eu acum imi imaginez sanii tai goi, lipiti de pieptul meu gol, spune el facandu-mi cu ochiul.

Imaginea asta ma facut sa gem in mintea mea. Cred ca se vedea si la exterior ce putere au avut acele cateva cuvinte asupra mea. Deja simteam acel gol in stomac, iar respiratia mi se accelerase. In minte mi-au venit evenimentele de marti seara.

-Ai rosit, imi sopteste Charlie, apoi pleaca de langa mine.

Imi venea sa tip. Nu-mi vine sa cred ca mi-a intors razbunarea impotriva mea. Cred ca o sa fie mai greu decat ma asteptam sa ma lupt in replici cu el. L-am privit incruntata, in timp ce era cu spatele la mine si aseza farfuriile pe masa. In loc sa tip, am oftat zgomotos si mi-am trecut mainile prin par.