Fii puternica

Capitolul 14

Kailey

Pur si simplu ma indragostisem. Nu ma asteptam la asa ceva, dar s-a intamplat. M-am mai simtit asa, dar acum parca era cu totul altceva, iar sentimentul era mai puternic. O simpla privire si am zambit, apoi o simpla atingere si am stiut ca e tot ce imi trebuie. Nu-mi puteam dezlipi ochii de oglinda. Imi placea la nebunie ce vad. Rochia mamei imi venea perfect. Eram indragostita de ea, chiar daca la inceput m-am indoit ca o sa-mi vina bine. Am mai facut inca o pirueta si am lasat volanasele sa se ridice in sus.

Mi-am luat pantofii in picioare, apoi mi-am bagat telefonul intr-o gentuta mica argintie, care se potrivea cu rochia. Am iesit din camera, dupa ce m-am privit inca o data in oglinda. Nu ma saturam sa ma vad imbracata asa. Eram asa de sclipitoare si nu neaparat din cauza sclipiciului de pe rochie.

Cand am ajuns la parter, tata era in living pe canapea. A intors privirea spre mine, iar ochii i s-au marit si gura i s-a intredeschis. Arata de parca ar fi vazut o fantoma. M-am incruntat. Aratam urat in rochie? Mama a aparut si ea imediat si cand m-a vazut un zambet i-a aparut pe chip. Tata a intors privirea spre ea, apoi din nou spre mine. Ce naiba se intampla cu el?

-Kate, asta e rochia de la ziua ta de nastere de 17 ani?intreaba tata.

-Da, raspunde mama. I-am imprumutat-o lui Kailey pentru petrecere.

-Imprumutat?intreb eu facand ochii mari. Mama, deja iubesc rochia asta si ar sta perfect la mine in dulap.

-Hmm... mai discutam despre asta. Rochia asta e speciala pentru mine.

Tata s-a ridicat de pe canapea si s-a indreptat spre mama. A imbratisat-o si am vazut cum i-a soptit ceva la ureche. Obrajii mamei s-au inrosit imediat si si-a ridicat privirea spre tata. Acesta s-a aplecat si a sarutat-o scurt pe buze. Am zambit cand i-am vazut. Mai nou imi placea sa-i vad pe parintii mei comportandu-se ca doi adolescenti indragostiti. Cunosteam persoane care aveau parintii divortati si atunci eram recunoscatoare ca ai mei inca se iubesc. Si emit ceva special, mereu cand sunt impreuna.

Tot momentul a fost intrerupt de o bataie in usa. Am tresarit si la fel si parintii mei. Am vrut sa ma indrept spre usa, dar mama m-a oprit. Cred ca era Bryan care a venit sa ma ia. Am facut cativa pasi spre living, ca sa nu fiu vazuta cand se deschide usa. Si-a facut si Ken aparitia la parter. M-a privit atent, iar eu, de modesta ce sunt, am facut o pirueta ca sa admire mai mult. Si-a dat ochii peste cap, apoi a murmurat un compliment.

-Haide, intra, aud vocea mamei.

Am auzit niste pasi marunti. Mi-am aranjat volanasele fustei, apoi am ridicat privirea. Ochii mi s-au marit, iar un nod mi s-a oprit in gat. Doi ochii albastri ma priveau cu atentie. I-am vazut irisul ochiului miscandu-se, acesta scanandu-ma din cap pana-n picioare. Pentru o secunda m-am simtit ca si dezbracata si aveam intentia sa-mi ascund corpul. Un gol imens mi s-a format in stomac, iar un tremurat mi-a acaparat corpul. Nu mai vedeam nimic altceva in jurul meu, decat chipul acela angelic. Simteam iar acea senzatie ca la centru, de parca doar eu si el suntem in incapere.

-Buna seara, aud glasul lui bland.

Tata i-a raspuns, iar vocea lui groasa m-a trezit la realitate. Am inghitit in sec si apoi am simtit cum aerul imi recircula din nou prin plamani. Mereu cand il vedeam pe Charlie, starea de „uit sa respir" isi face aparitia. Cred ca o sa mor sufocata, daca continui asa.

Soneria de la usa s-a auzit din nou. Mama a plecat de langa Charlie ducandu-se sa deschida. Imediat am auzit glasul lui Bryan. Ar fi trebuit sa fiu usurata ca a venit si o sa plecam, dar ma simteam mai nelinistita ca niciodata. Ma simteam ca si prinsa intre doi lei care urmeaza sa sara pe prada lor. Tremuratul mi s-a accentuat si tot ce speram era sa nu fie vizibil.