Fii puternica

Capitolul 20

Kailey

            Simteam cum toti complotau impotriva mea si erau ajutati si de univers. Ma urau asa de mult incat voiau sa ma vada toti cum sufar si sunt slaba? Pe minut ce trecea simteam ca imi pierd mintile. Ma simteam ca si stransa in lanturi si fara nicio cale de evadare. Simteam privirile acelea pe mine, iar de data asta erau mai intense. Una mai trista si una mai nervoasa. Cred ca prefeream sa fiu in cusca leilor adevarati decat sa stau in fata celor doi in acel moment.

            Am auzit un ciocanit in usa si aproape am sarit din pat din cauza sperieturii. Sper sa nu ma cheme nimeni si sa trec din nou prin acel spatiu in care doua perechi de ochi ma privesc insistent. Sau macar sper sa fie unul dintre ei si sa vina sa-si ia la revedere, pe motiv ca pleaca. N-am eu norocul asta. Usa s-a deschis si am putut sa vad parul blond al lui Leah. Am rasuflat usurata cand am vazut-o, dar ea s-a uitat ciudat la mine si apoi la Olivia. Eu stateam ghemuita cu genunchii la piept pe pat, iar Olivia pe scaunul de la birou.

            -E totul in regula?intreaba ea incet.

            -Nu!spun eu si sigur imi observa spaima de pe chip.

            -Charlie si Bryan sunt jos, iar Kailey are o problema cu asta, explica Olivia.

            -Ma simt ca in cusca cu lei, spun eu.

            -Iti place de Charlie?intreaba Leah.

            M-am incruntat spre ea la auzul intrebari. Doua raspunsuri s-au auzit simultan in incapere. Un „nu" spus de mine si un „da" spus de Olivia. M-am uitat urat la ea, iar ea a ridicat doar din umeri. Leah s-a asezat si ea pe pat, cu grija, parca fiindu-i frica ca o sa sar la gatul ei.

            -Nu-mi place de el. Doar ca nu-i vreau pe cei doi in aceeasi incapere. Amandoi au privirile atintite pe mine si nu-mi place acest lucru. Si cred ca parintii mei isi bat joc de mine. Tata m-a pus sa-l chem pe Bryan si mama l-a chemat pe Charlie.

            -Daca mergem acum jos la ei, o sa fie prea absorbiti de ecranul televizorului si meciul lor de fotbal... nici nu o sa se gandeasca la tine. Deci calmeaza-te, imi spune Olivia.

            -Nu ma duc jos nici de ma ia cineva cu forta.

            -De fapt, Kaitlyn mi-a zis sa mergem jos pe timpul pauzei, spune Leah.

            -Ce?tip eu. Deja e pauza?

            -Kailey, ai stat mult timp incremenita pe pat, spune Olivia.

            M-am uitat intrebatoare spre ea. Chiar asa facusem? Aveam impresia ca am stat 5 minute gandindu-ma la Bryan si Charlie care stateau amandoi in living-ul casei mele uitandu-se la un meci de fotbal impreuna cu tata, Ken, Dylan, David, Austin si Ryan. Si poate Tyler, daca l-au corupt sa se uite. Cele doua s-au ridicat si s-au uitat la mine. Nu aveam de gand sa merg jos. Nu voiam sa-i vad din nou pe cei doi.

            -Ar trebui sa vi cu noi, ca sa nu vina mama ta dupa tine, spune Leah.

            -Sau poate vin cei doi cavaleri care te asteapta, spune Olivia razand.

            Am sagetat-o cu privirea. Ii placea sa faca misto de mine.

            -N-ai mai rade daca ai fi in aceeasi situatie ca mine, spun eu pe un ton urat.

            -Mie imi place doar de Luke. Tie iti place si de Bryan si de Charlie.

            A dat rapid din gene, apoi a luat-o la fuga, stiind ca as fi aruncat cu ceva in ea. Si pentru ca a iesit din camera, am luat-o si eu la fuga dupa ea. Am coborat in graba scarile si aproape era sa ma impiedic. Asta imi mai lipsea. Am dat navala in living, iar toate privirile au cazut pe mine. Ma simteam asa de rusinata, pentru ca ma lasasem pacalita de Olivia. Mi-am intors privirea spre ea si m-am incruntat. Aceasta doar mi-a zambit frumos. S-a apropiat de canapea si si-a pus mainile pe spatar, in dreptul tatalui ei. A vrut sa zica ceva, dar imediat am auzit vocea mamei: