DNA | Zayn Malik

Capitolul 15

Usa clubului s-a închis în urma mea odata ce corpul meu s-a îndepartat. M-am îndreptat spre statie pentru a lua de acolo un taxi. Cuvintele acelei fete îmi reveneau din nou si din nou în minte. Masina lui nu mai era aici, iar ea a disparut imediat cum a vorbit cu mine. Banuiam ce se întâmpla, însa era fix problema lui cu cine o face si când o face. Asa poate viata mea revine la ce a fost odata. M-am saturat de atâta violenta, înjuraturi. M-am dezechilibrat lovindu-ma de un perete când am calcat pe siretul baschetilor. M-am aplecat pentru a-l lega, însa lumina felinarului mi-a fost luata. Mi-am ridicat privirea vazându-l pe el. Statea cu mâinile în buzunar examinându-ma atent. Am legat rapid siretul încercând sa îl ocolesc. 

- Nu fi copila si vino aici. 

Bratul sau a fost pus pe talia mea tragându-ma în fata lui. Înaltimea lui îmi lua toata lumina, însa am putut sa îi vad privirea castanie. Mi-a luat mâna într-a sa lasându-mi mici saruturi pe dosul palmei. 

- Hmm, unde vroiai sa mergi? a spus fixându-mi ochii. 

- Acasa? 

A râs tragându-ma de încheieturi la el în brate. M-a cuprins într-o îmbratisare de urs lasându-ma fara aer. Mi-a sarutat ceafa apoi apropiindu-se mai mult de mine. Inhalam aerul reciproc, buzele noastre se uneau însa nu ne sarutam. Ochii lui caprui erau deschisi, la fel si ai mei. Mi-a strâns degetele grijuliu continuând sa ma priveasca. Mi-am dus cu greu mâna dreapta pe ceafa lui apasându-l în jos spre mine. Buzele noastre s-au unit într-un sarut fin, dar plin de pasiune. M-a ridicat cu o singura mâna picioarele mele încrucisându-se în jurul taliei lui. Mi-am mutat mâna mai sus înfigând-o în parul lui. Adoram sa îi simt parul moale printre degete. 

- Nu stii cât de greu ma abtin, a spus printre suspine. 

- Si apreciez ca faci acest lucru. 

I-am sarutat obrazul vrând sa cobor din bratele lui, însa ma tinea strâns. Privirea lui a cautat-o pe a mea, iar odata întâlnita a zâmbit. 

- Esti frumoasa, a spus sarutându-mi obrazul. 

Simteam cum obrajii mei au prins culoarea focului. A râs sarutându-mi maxilarul apoi coborând în zona gâtului. Buzele lui se jucau cu pielea gâtului meu sugând usor zona de sub ureche. Mi-am trecut degetele peste bratele lui înfigându-mi unghiile ceva mai puternic în bratul lui drept când mi-a muscat lobul urechii. Caldura corpului sau ma coplesea. Nu ma saturam sa îl privesc. Era una dintre cele mai frumoase persoane vazute vreodata. Genele lungi, zâmbetul dulce, dar cu acea tenta de perversitate, ochii de un caprui unic. Bratele lui erau strânse în jurul corpului meu atât de protector, dar totodata atât de gingas. 

- Cum reusesti? l-am întrebat mângâindu-i obrazul. 

S-a uitat la mine întrebator analizându-mi înca cuvintele. 

- Cum reusesti sa fii mereu la locul si timpul potrivit? 

A zâmbit lasându-mi un sarut scurt pe buze. 

- Ti-am spus ca nimeni nu va mai pune mâna pe tine. 

Nu stiam cum sa reactionez raspunsului sau. Îmi era frica pentru ca stiam de ce este capabil de fiecare data când se enerva, nimeni si nimic nu îl oprea atunci când era nervos si ma durea acest lucru, nu vroiam sa îl stiu asa. Eram constienta ca odata si odata si-ar putea folosi forta si împotriva mea, desi stiu si ca nu ar face-o intentionat, insa când nervii pun stapânire pe el nu mai vede si nu mai aude nimic. Dar cu toate astea era si bucurie pentru ca stiam ma va proteja mereu si nu va permite nimanui sa se apropie mai mult decât e nevoie. 

Mi-a sarutat obrazul lasându-ma usor din bratele sale. Când picioarele mele au atins din nou pamântul am simtit cum ma dezechilibrez din nou, insa bratul lui drept m-a prins imediat lipindu-mi corpul de al sau.