DNA | Zayn Malik

Capitolul 21

Dimineata am fost trezita de mama care statea la marginea patului si se juca cu câteva suvite din parul meu întins pe întreaga perna. Am deschis ochii greoi, iritata de puterea luminii din aceasta camera. Zâmbetul ei a facut inima mea sa se înmoaie, imediat facându-ma sa zâmbesc si eu la rândul meu. Stiam ca vroia sa vorbim despre cele întâmplate ieri, însa apreciam ca nu spunea nimic înainte sa încep eu. Nu eram pregatita sa revin la aceasta discutie si nu stiu când voi fi suficient de pregatita pentru a o face. Vroiam doar putina liniste, vroiam ca ei sa aiba încredere în mine, în fiica lor. Stiam ca ea are, însa ma duream ca tata era exact opusul, cuvintele lui lovindu-ma din nou. Am închis ochii pentru câteva momente, încercând sa îmi opresc lacrimile. Nu vroiam sa mai plâng pentru un lucru care s-a terminat, sau care nu a început niciodata cu adevarat. A fost mereu mult prea ocupat pentru a sta cu mine, iar acum pretinde ca îi pasa daca Zayn ma va lasa dupa... ei bine, dupa ce va ajunge în pantalonii mei.  

Zayn.  

Am tresarit ridicându-ma rapid din pat si luând telefonul de pe birou. Aveam o multime de mesaje si apeluri de la Britt, însa niciunul de la Zayn. Am încercat sa înghit nodul din gâtul meu scuturându-mi capul pentru a elimina gândurile formate. Probabil are treaba, sau nu s-a trezit, trebuie sa fie asta. Am suspinat lasând telefonul pe birou din nou intrând la dus. Astazi avea sa fie o zi lenesa, binenteles, pâna va trebui sa merg din nou la club. Îi datoram câteva explicatii serioase lui Mark pentru faptul ca am lipsit ieri, eram constienta de asta, însa nu stiam ce îi voi spune. I-as putea spune ca am fost cu Zayn, însa ideea de a minti din nou nu îmi convine. Probabil i-as putea spune ca am avut probleme personale si poate ar întelege, desi e atât de putin probabil. 

Strigatul mamei de jos m-a facut sa tresar, trebuia sa cobor jos pentru a lua micul dejun, însa ideea de a sta cu tata la aceeasi masa dupa ultima discutie avuta nu ma încânta deloc. Cu toate astea, trebuia sa dau ochii cu el odata si odata, nu am de ce sa ma ascund ca si cum am facut ceva gresit. Am deschis usa coborând lenes scarile pentru a-l vedea pe tata stând la capatul mesei si sorbind dintr-o cana de cafea. Tinea ziarul strâns în mâna, stiam ca m-a observat, dar nu spunea nimic. Nu vroiam sa fiu eu cea care va sparge gheata. Cred ca pâna la urma totul a fost spus ieri, cuvintele au fost aruncate atât din partea mea cât si din partea lui. Privirile noastre s-au întâlnit pentru o secunda când el s-a ridicat si a plecat de la masa pentru a intra în biroul lui. Am suspinat, luând un pahar de suc. Mama si-a pus mâna pe umarul meu zâmbind. 

- O sa îi treaca iubito, te iubeste. 

- Nu as fi atât de sigura de acest lucru, mama, dar sunt satula sa astept iubire din partea lui, sa astept sa realizeze ca înca sunt aici, ca mereu am fost asteptând ca el sa vorbeasca cu mine, nu am sa o fac, iar, daca lucrurile vor ramâne asa, voi pleca din aceasta casa de îndata ce voi avea vârsta necesara. 

Gura mamei s-a deschis de uimire. Adevarul e ca am ramas surprinsa si eu de ce am spus mai devreme, dar era adevarul. Ma durea ca i-am spus mamei în acest fel, ea nu merita acest lucru, însa chiar am sa plec de aici îndata ce voi avea vârsta necesara. Sunt constienta ca el nu ma mai vrea în preajma lui, mi-a spus acest lucru ieri. Daca ar sti toate lucrurile facute cu Zayn probabil s-ar uita cu scârba la mine. M-am ridicat de pe scaun lasând-o pe mama în bucatarie cu privirea fixata pe un perete. Îmi parea rau ca am facut asta, însa cred ca mi-a ajuns si mie. 

Am deschis usile clubului cautându-l pe Zayn cu privirea, însa nu era. Nu am primit niciun semn de la el toata ziua, lucru ce ma îngrijoreaza mai tare decât ar trebui. Privirea lui Mark a întâlnit-o pe a mea, însa nu a spus nimic facându-mi doar semn sa merg sa ma schimb. Vroiam doar sa termin cât mai repede aici si sa plec acasa, aveam nevoie de liniste în acest moment, iar sa vad oameni beti si barbati care cautau o noapte de placere cu fetele angajate nu era tocmai genul de liniste cautata de mine. M-am schimbat rapid uitându-ma înca odata la telefon înainte sa ies din cabina. Înca nu primisem nici un mesaj de la el, însa am decis sa o las balta parasind cabina si lasând telefonul acolo. Privirea mea s-a îndreptat spre multimea din sala, fiind sfârsit de saptamâna probabil oamenii au decis sa se relaxeze în acest fel. M-am îndreptat spre masa unde era Mark pentru a vorbi cu el însa s-a retras imediat ce eu m-am apropiat.Totul era ciudat, Mark ma ocolea, Zayn nu a dat un amarât semn toata ziua, aceasta situatie începea sa ma calce pe nervi, însa am decis sa ma calmez si sa ma apuc de treaba. Încercam sa trec neobservata, însa puteam simti privirile lui Mark si a barbatilor de la masa lui cum ma devoreaza. Nu ma simteam bine, iar Mark... nu pot spune ca ma ajuta acum. Vroiam doar sa plec acasa, însa nu mi-ar fi permis acest lucru.