DNA | Zayn Malik

Capitolul 46

- Esti sigura ca vrei sa faci asta?

Intrebarea lui Britt ma surprinde din cauza ca mereu ea e fata cu asemenea idei. Aprob si trag rochia de un material negru scurt peste corpul meu. Rochia se muleaza perfect pe formele mele fiind putin mai lunga de fese. Imi desprind parul din coada de cal si imi buclele imi acopera decolteul rochiei. Pantofii de aceasi culoare ca si rochia ma fac cu cel putin zece centimetrii mai inalta. Imi privesc reflexia in oglinda si raman cu gura intre-deschisa. Genul acesta de rochii nu sunt chiar genul meu, Britt mi-a imprumutat-o si cu aceasta ocazie. Trec cu peria de cateva ori prin par aranjand buclele facute de Britt si ma indrept spre masuta cu machiaj. Parfumurile ii stau insirate si aleg unul nu prea puternic insa cu un miros placut. Britt se misca de colo in colo prin camera purtand o fusta scurta de culoare rosie. Parul ei e prins intr-o coada lasata pe spate. Rochia fara bretele ii scoate in evidenta bustul frumos format. Da un strat de gloss pe buze si e perfecta. Se intoarce cu fata spre mine si isi ridica spranceana perfect pensata.

- Cine esti si ce ai facut cu Eve?

Ma inrosesc si ii scot limba. Telefonul ei incepe sa sune si sunt sigura ca e tipul care a venit dupa ea. Raspunde cu zambetul pe buze iar eu ma indepartez de ea. Ma privesc inca odata in oglinda inainte sa bag telefonul in plicul argintiu. Britt inchide telefonul si il baga in geanta facandu-mi semn sa cobor. Sunt sigura ca si Liam trebuie sa ajunga din minut in minut. Oricat ar fi insistat prietena mea sa merg cu ea si cu alti baieti am ales sa merg cu Liam. Cobor cu grija scarile luandu-mi paltonul subtire peste rochie. Cand ies din curte doua masini sunt parcate. Un Range Rover negru si  un Porsche de aceasi culoare. Raman usor uimita. Tipii astia au venit dupa Britt?As fi multumita daca Liam ar venii cu o broscuta, insa as fi incantata sa ajung in siguranta la Arena. Nu am frecventat foarte des cluburile insa Britt mi-a spus ca este chiar ok. Unul dintre baietii care trec pe strada incep sa fluiere si nu sunt sigura daca pentru mine sau pentru Britt, dar cu siguranta a doua varianta. Usa Porsche-ului se deschide si din ea iese Liam. Poarta pantaloni negri, o camasa albastra si converse. Raman usor uimita. Muschii lui fac ca acea camasa sa para mica. Zambeste si se indreapta spre mine. Nu sunt sigura daca e acelasi baiat care a plecat acum mult timp in Boston. 

- Domnisoara Eveline, doriti sa urcati la bordul masinii?

Incep sa rad si fac un pas spre el. Ii prind bratul rezemandu-ma de el iar el imi saruta crestetul capului. Ma conduce pe partea stanga a lui si imi deschide usa. Normal, a ramas tot un cavaler. Imi zambeste inainte sa urce si el la locul soferului. Isi pune scoul in spate apoi ma priveste.

- As spune ca esti frumoasa, dar te-as jigni.

Zambesc impreunandu-mi mainile in poala.

- Inca mai faci asta? Credeam ca oamenii renunta la obiceiurile din copilarie.

- Tu inca iti mai musti buzele atunci cand esti stresat.

Ramane usor surprins insa isi revine rapid incepand sa rada.

- Asa deci ma analizezi atent huh?

- Binenteles.

Imi zambeste pornind masina. Mortorul se aude puternic si ma incordez.

- Ai castigat la loto sau ceva?

Rasul lui zgomotos umple linistea din masina. Sincer ador sa il vad asa, razand, e unul din cele mai frumoase sunete ale copilariei mele. Rasul lui Liam, Liam al meu.

- Sa spunem doar ca a fost cadoul de absolvire din partea alor mei. Au pus bani deoparte dea lungul anilor si iat-o aici.

- Oh.

Porneste din parcare lasand in urma Range Roverul. La cum o stiu eu pe Britt cu siguranta si-a uitat ceva. Zambesc la acest gand si privesc pe geam. Liam porneste radioul iar o melodie ritmica umple imediat linistea. Imi misc degetele in poala si nu pot realiza de ce sunt atat de stresata. Nu e ca si cum as face ceva gresit, sunt o fata libera care poate face orice are chef. Bine, poate nu chiar orice, mai sunt cateva zile pana implinesc 18 ani.