DNA | Zayn Malik

Capitolul 2

Am deschis uşile clubului, căutându-l cu privirea pe Mark, “proprietarul” meu. Uşa s-a trântit în urma mea, făcându-le pe acele fete care îşi exersau mişcările la bară să se uite urât la mine. Mi-am cerut scuze, repezindu-mă spre cabină pentru a mă schimba. Scârţăitul uşii îmi dădea un fior prin tot corpul. Am deschis uşa rapid, ochii mei fixând figura unui bărbat. Stătea pe scaun şi se uita în oglindă. Mâna lui se juca cu o foarfeca. Am înghiţit în sec şi m-am apropiat subtil. 

- Unde dracu ai fost aseară? a spus nervos întorcăndu-şi privirea spre mine. 

Nu am răspuns. Nu aveam ce să îi spun. Mi-am lăsat privirea în pământ, aşteptând probabil să plece. Însă nu, s-a ridicat de pe scaun apucându-mi mâna. Mi-a strâns puternic încheietura dreaptă. Un urlet zgomotos a ieşit din gâtul meu. O durere groaznică mi-a străpuns întregul braţ. Şi-a dat seama imediat de acest lucru, începând să râdă. 

- Doare aici? 

A strâns din nou înainte să îşi mute privirea pe încheietura mea. Dinţii mei mi-au strâns buza puternic pentru a opri încă un ţipăt. Şi-a retras degetul mare de pe încheietură pentru a putea vedea bucată lovită, irişii săi mărindu-se vizibil la vederea bucăţii negre. Mi-a lăsat mâna rapid, ridicându-şi privirea. A înghiţit în sec trecându-şi mâna prin păr. Ochii lui mă analizau din cap până în picioare. 

- Nu contează, doar fii gata, a spus calm părăsind cabina. 

- Mark? am spus cu o oarecare frică în voce. 

S-a întors,aşteptând să termin propoziţia, însă nu mă putea privi în ochi. 

- Îmi pare rău pentru aseară, nu trebuia să plec.

A aprobat, făcându-mi semn să mă grăbesc. A închis uşa în urma lui lăsându-mă să mă schimb. Mi-am dat jos geanta de pe umăr, scoţând cele necesare pentru pregătirea mea. Am încercat să maschez cât mai mult posibil bucata neagră de pe gâtul meu, însă nu reuşeam, aşa că am preferat să îmi las părul pe spate. Am ales din gardrobă nişte haine, dar de data aceasta puţin mai decente. Nu îmi puteam imagina din nou o seară ca cea trecută. În locul tocurilor am luat o pereche de balerini din geanta mea. 

Înainte să ies din cabină am aruncat o privire în oglindă. Nu eram eu, nu era genul meu, eram îmbrăcată ca o curvă care ar face orice pentru nişte dolari în plus. Poate exact acest lucru crede lumea despre fetele de aici. Eu nu vreau să fiu aici, vreau să stau acasă şi să uit de întâmplările din ultima lună...

Am păşit în sala gigantică a clubului, văzând cum, încet-încet, se aglomerează. Tinerii cu ţigări în mână, fete cu pahare de vodka. Căutăm nervoasă cu privirea animalul de seara trecută. Ştiam că dacă îşi face apariţia şi în această seară nu am să mai scap de el. Am simţit cum picioarele mele încep să se imoaie de îndată ce câţiva bărbaţi mi-au făcut semn să trec pe la masa lor. 
- Ce mai aştepţi? Serveşte clienţii. 

Ştiam că cel din spatele meu era Mark, aşa că nu am îndrăznit nici măcar să mă întorc. Mă bucur că măcar nu m-a forţat să îmi pun din nou hainele de aseară şi acei pantofi incredibil de înalţi. Am luat un mic carneţel de pe masa barului îndreptându-mă fricoasă spre acea gaşcă. Erau în jur de douăzeci de persoane. Băieţii plini de tatuaje şi câteva fete care stăteau în braţele unora dintre ei. Am tras de fustă în jos înainte să mă apropii mai mult. 

- Vă pot servi cu ceva? 

Privirea mea era încă fixată pe micuţii mei pantofii. Simţeam cum acel băiat mă analizează. Probabil singura comandă pe care aş fi putut-o lua de la el ar fi fost o bucată din mine. Mâinile mele tremurau, lăsând carneţelul să se clatine într-o parte şi alta.