DNA | Zayn Malik

Capitolul 71

Melodia pentru acest capitol este : Thriving Ivory - Flower for a ghost

 Capul ma doare si simt ca totul in jurul meu se invarte insa unica care ramane in acelasi loc sunt eu. Mama mi-a spus mereu sa lupt pentru persoana iubita, sa fac tot ce tine de mine pentru a o aduce inapoi langa mine, insa nu poti lupta pentru o persoana care nu vrea ca tu sa lupti pentru ea. Mi-am spus de atea ori ca sunt o femeie puternica, ca pot, ca voi reusi ca voi ajunge acolo unde-mi doresc insa cum voi putea face asta daca nu pot salva de intuneric persoana pe care o iubesc? Cum pot vorbi in fata lumii stiind ca o data n-am fost capabila sa-i vorbesc lui? Cum voi fi capabila sa reusesc in viitor stiind ca am esuat acum? E ciudat ca in ciuda a fiecarui lucru pe care mi l-a facut sunt inca aici, e ciudat ca imi place durerea pe care el mi-o provoaca. Noi suntem ciudati, diferiti. Nu stiu daca asta e bine sau rau, insa stiu ca suntem diferiti si poate daca ne-am fi intalnit inainte, poate daca as fi ajuns la el atunci cand a avut nevoia lucrurile ar fi stat diferit acum. 

Inca din prima pagina a viitorului nostru totul a fost in ceata, n-am stiut niciodata pentru cine lupt si cat timp imi va permite sa lupt pentru el, insa am continuat sa o fac. M-am lovit de dezastre insa am ramas sprijinita de el, dorindu-mi sa continui cu fiecare particica din mine. Dar apoi a venit vremea cand am realizat ca nu pot continua asa cum eram asa ca am decis sa ma schimb. Am decis sa devin persoana de care candva imi era teama, o persoana destul de puternica sa stea alaturi de el. In acel moment am crezut ca am reusit sa daram zidurile pe care el le-a construit in jurul lui atunci cand si-a parasit parintii. Atunci am crezut ca pentru prima data am ajuns la adevaratul Zayn si nu doar la acela pe care il afiseaza lumii. Dar cu fiecare pas pe care-l faceam imi demonstra cat de mult ma puteam insela, imi arata cat de tare ma voi izbi de podea atunci cand ma voi lovi de zidurile din jurul lui, insa am continuat sa merg. Obisnuiam sa fiu o persoana slaba care mereu renunta atunci cand lupta este prea grea, sa planga atunci cand este criticata, sa nu creada in propriile puteri, obisnuiam sa fiu o persoana slaba care cadea in genunchi de fiecare data cand a fost lovita. O persoana diferita de el. Zayn a invatat sa distruga pentru a nu fi distrus, a scapat de fiecare particica slaba a lui ramanand in final o masinarie. Nu simte, nu iubeste, nu uraste face ceea ce vrea sa faca si niciodata mai mult. Zayn Malik este o persoana care a uitat ce inseamna umanitatea, a scos-o dar care a incercat sa isi aminteasca pentru mine.

- Nu vreau sa plec, spun plangand.

- Atunci nu o face.

- Dar nici nu pot ramane aici stiind ca tu pleci la mile departare de mine desi esti chiar in dreptul meu. Nu pot, nu pot continua sa joc acest joc si sa continui sa ma ard, nu e drept, pentru niciunul din noi.

- Ti-am demonstrat ca esti singura persoana din viata mea cu fiecare ocazie pe care am primit-o, iti demonstrez asta acum stand inca aici pentru a-ti asculta toate rahaturile insa nu pot face mai mult Eve, nu pot chiar de vreau, e prea mult.

- Continui sa ma tratezi ca si cum ti-as apartine, ca si cum as fi un obiect pe care tu l-ai castigat si nimeni altcineva nu-l poate atinge insa cand eu incerc sa fac acelasi lucru explodezi.

- Nu esti un obiect la dracu, niciodata n-ai fost. Iar ele nu inseamna nimic, n-au fost alaturi de mine pentru trei luni blestemate, tu ai fost. Sunt exact trei luni Eveline, trei. Doisprezece saptamani de cand ne luptam cu rahaturile celuilalt, doispe' de cand incercam sa schimbam ceea ce este deja evident. Nu putem sa tragem in doua parti diferite pretinzand ca avem aceasi directie. Nu poti spune ca lupti pentru noi iar de fiecare data cand vezi o femeie in jurul meu sa cedezi si sa ma dai dracu pentru ca nu-ti voi permite nici macar tie sa te joci cu mine.

- Am incercat atat de mult sa tin pasul cu tine, cu schimbarile tale de stare dar e pur si simplu imposibil. Uneori am impresia ca lupt singura aici.