Mozaic sentimental - FINALIZATĂ

Capitolul 6

— Poftim? Cum adică mergem spre America? Tu cred ca glumesti!
Olivia aștepta o explicație promptă de la Andrew, cu chipul schimonosit de furie, însă acesta parea sa asimileze din plin înfrângerea femeii de langa el.

—Andrew nu mai zâmbi ca un nebun, si lămurește-ma odata despre ce este vorba, sau altfel..

— Sau altfel ce? o întrerupse bărbatul, profitând de înverșunarea Oliviei si zâmbind diabolic. O sa te arunci în mare sau ce?

— Nu, nu o sa ma arunc în mare, riposta Olivia exasperată. Se apropie periculos de mult de el, astfel ca-l privea direct în ochi, în timp ce mana ei îi strangea cu putere brațul. O sa te arunc pe tine în mare, Andrew.

    Un ras colorat umplu imediat aerul rece si cativa ochi curioși se îndreptara precauti spre cei doi certăreţi. Olivia nu se simțea jenantă câtuși de puțin.

—Tu? Tu să mă arunci pe mine în mare Olivia? Ha ha ha!
Andrew parea extrem de amuzat de situatie, râzând cu pofta, si nesinchisându-se de privirile bizare. Asta chiar a fost o încercare bună de a ma distra. Multumesc.

   Enervata peste masura, fata scrâşni din dinti:

—Nu am glumit Andrew. Te voi arunca în mare dacă nu-mi spui ce se întampla.

    Privind la ochii ce împrastiau vapai de mânie, Andrew continua sa se amuze de frământările neîntemeiate ale fetei, comentând:

—Tu nu esti în stare sa ridici nici douăzeci de kilograme Olivia, nu optzeci! În plus nu ai nici tăria de inima sa faci rau unui gândac, unui om, si mai ales mie.

   Olivia avu impulsul sa-l arunce în mare cat ai zice peste, dar se abtinu cu greu. În schimb îi plesni o palma usturătoare peste fata, care își atinse scopul. Zâmbetul strengar al bărbatului pierise în momentul imediat următoar, si alti cativa zeci de ochi îi cercetau cutezător.

— Nu te juca cu mine, mârâi Andrew printre dinti, apropiindu-se tot mai mult de ea, pana își lipi de tot trupul bine facut de al ei. Si nu ma fă de ras în fata călătorilor, astfel îți va părea extrem rau, Olivia.

    Un val de frica i se strecura fetei prin vene, dar îl îndepărta imediat.

— Atunci nici tu nu te juca cu mine, riposta ea, si explica-mi pentru numele lui Dumnezeu ce se petrece aici.

   Andrew o prinse brutal de brațul drept si-i ordona:

—Urmeaza-ma!

   Fata se supuse instantaneu, împiedicându-se de poala rochiei si de multimea de oameni ce le stăteau în cale. Bărbați și femei, bătrâni si deopotrivă copii, mișunau nerăbdători printre alții asemenea.

   Andrew o conduse într-o partea a corăbiei, unde zona era mai putin populată si erau feriți de alte priviri stranii. Acesta se opri într-un tarziu, își trase răsuflarea si o întreba:

— Vrei sa stii asa de mult ce s-a întamplat? De ce am zis ca mergem în Africa si acum ne îndreptăm spre America? Îți doresti sa afli cu adevarat raspunsul la întrebarile acestea?

    O clipa Olivia statu pe ganduri, cugetand la bizarul ton al bărbatului, dar apoi zise într-o doară:

— Normal ca da. Si vreau sa stiu si de ce m-ai mintit.

   Ca si cum urma sa tina un discurs foarte important, Andrew își drese glasul, își indrepta gulerul hainei si privi pentru câteva minute lungi în zare, pe mare. Pentru inceput fata crezu ca el nu auzise raspunsul ei rastit, sau ca nu-i va raspunde la întrebare, dar dupa câteva minute ce părură secole, el se întoarse cu fața spre ea si zise: