Girls, girls, girls

810 62 0
                                    

(Perspectiva lui Dean)

Dimineaţă, Lisa ne-a făcut o vizită surpriză. Nu mă aşteptam să o văd. Katherine era la duş, aşa că mă aştept la o lungă discuţie stânjenitoare. O invit la o cafea. Era îmbrăcată lejer şi sport. Încă nu s-a lăsat de sport şi asta mă bucură.

- Lis, cu ce ocazie ?
- Voiam doar să vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut! Oraşul este acum sigur.
- Este treaba noastră, nu am făcut nimic special.
- Mi-ai salvat viaţa, Dean. (se uită direct în ochii mei) Nu ştiu cum să te răsplătesc pentru asta.
- Nu cred că ar trebui. Este afacerea fam...

Nici nu am terminat propoziţia, că Lisa a sărit la gâtul meu şi m-a sărutat. Pentru prima dată, m-am simţit destul de prost când am fost sărutat de Lisa. Eram stânjenit pentru că nu mai simţeam nimic pentru ea. Ce se întâmplă cu ea? Se dezlipeşte de mine şi îmi evită privirea. Zâmbeşte prosteşte şi mă întreabă de Katherine.

- Katherine e la duş. Dar nu cred că te interesează asta, nu?
- Ştiu că te-am surprins. Nimeni nu m-a salvat vreodată de la moarte până acum. Tu ai fost singurul şi pentru mine asta e cea mai mare dovadă de iubire.
- Lis, nu vreau să înţelegi greşit, dar salvatul oamenilor este ceea ce fac mereu.
- Ai trecut mai departe (spune dezamăgită)
- Nu.... Lis, te rog! Nu fă asta mai greu decât e deja. Ţin la tine, eşti cea mai apropiată prietenă pe care o am! (o îmbrăţişez puternic)

Katherine iese din baie. Este îmbrăcată cu blugi negri, o bustieră neagră şi o cămaşă albă transparentă. Părul ei ondulat este aranjat perfect. Pe sub cămaşă se poate observa pansamentul pe care i l-am aplicat seara trecută. Îmi zâmbeşte fericită când mă vede, dar prezenţa Lisei o surprinde.

K: Lisa... Mă bucur că te simţi bine... (spune mecanic, ca şi cum nu ar simţi asta cu adevărat)
L: Katherine, mă bucur că tu eşti bine! Îmi pare rău pentru rană...
K: Nu îţi face griji, am fost îngrijită bine (se uită spre mine şi eu zâmbesc) Plus că mă voi vindeca până la sezonul bikinis.
Lisa râde şi ea.
L: Voiam să vă invit în această seară la o adevărată petrecere. Este ziua tatălui meu şi vreau să-l întâlniţi. El vrea neaapărat să-mi vadă salvatorul.
K: Asta este minunat. (Kath zâmbeşte fals). Îţi aduci aminte exact tot ce s-a întâmplat seara trecută?
L: Oh, stai liniştită! Nu i-am spus nimic tatei despre demoni. I-am zis că Dean este poliţist şi că tu eşti partenera lui.
K: Poliţist... ce meserie... nobilă.
L: Sunteţi nişte eroi, meritaţi asta! Nu vă faceţi griji de ţinută. Primarul vă plăteşte consumaţiile în semn de recunoştinţă.
D: Primarul... e bine?
L: Da. Surprinzător nu-şi aminteşte decât că a fost atacat şi că Katherine l-a ajutat. Eu ar trebui să plec. Am primit un mesaj legat de pregătiri. Ne vedem la 10pm?
D: Perfect.

Lisa pleacă, iar eu şi Katherine ne ştergem zâmbetele false.

- Cum de primarul nu-şi mai aminteşte nimic de demon?
- Am vorbit cu Bobby şi i-am cerut un fel de vrajă pentru a şterge memoria.
- Ai făcut asta pentru mine?

Tonul ei e surprinzător de dulce şi imediat mă înmoi.

- Nu puteam să-l las pe primar să ne divulge secretul. (încerc să schimb subiectul)
- Deci... mergem la cumpărături mai târziu?
- Poate tu. Eu voi căuta un caz.

(Perspectiva lui Katherine)

Dean rămâne acasă, iar eu merg la cumpărături pentru a mă pregăti de petrecere. El mă lasă să folosesc Impala, asta însemnând că nu va pleca şi nu trebuie să mă îngrijorez pentru el. Mă asigur că mă duc la cel mai scump magazin din oraş. Cu ce scop să ai buget nelimitat dacă nu faci shopping pe rupte? O întâlnesc iar pe Lisa. Proba o rochie albă lungă din dantelă. Fata aceasta iubeşte prea mult albul.. Am auzit o parte din discuţia ei cu Dean. E clar că ea încă are sentimente pentru el. Mi-a fost puţin teamă că şi el simte la fel, dar spre norocul meu, Dean a trecut peste ea. O aud când vorbeşte la telefon „ ... da, ştiu! Va fi acolo şi mă bucur aşa de mult! Abia aştept să vezi ce mult s-a schimbat..Am fost o proastă că l-am lăsat să plece! Mi-aş petrece întreaga viaţă cu el dacă aş putea.. Sper ca totul să meargă conform planului.....ea? nu o consider o ameninţare. Sigur are sentimente pentru mine! Ne-am sărutat!"
Nu mai pot suporta să o ascult. Mă înfurii şi dărâm câteva genţi. Vorbeşte despre Dean. Nu pot să cred că s-au sărutat! Am crezut că a trecut peste ea. Acum regret că am salvat-o. Îmi vine să-i scuip tot adevărul în faţă, să-i spun că Dean nu a vrut să o salveze ci eu am intervenit pentru ea. Dean s-a oprit pentru că a văzut că m-a rănit pe mine. Dar nu... o să o bat la jocul ei. Trebuie să iau în serios petrecerea aceasta. Hm... nu pot să cred că fac asta pentru un tip. Nu am iubit niciodată pe cineva aşa cum îl iubesc pe el. Doamne.. Katherine Pierce nu a iubit niciodată şi nu şi-a mărturisit sentimentele pentru nimeni. Singurul care a avut loc în inima mea a fost tata. Încep să-mi descopăr o nouă latură. Nu am fost niciodată geloasă. Nimic nu e mai trist decât o bestie închisă în cuşcă. E timpul să-mi repar greşeala.

The Hunter and the HuntressUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum