The Hunter and the Huntress

Penny Dreadful

Capitolul 33

Nu mă aşteptam deloc la asta. Se uita la mine furioasă, înroşită la faţă din cauza furiei presupun. Eu mă uit la ea complet copleşit. Ea este fata pe care mi-am impus să o uit, care mi-a intrat sub piele şi nu am putut să supravieţuiesc fără să o uit. Mă simt ca un căcat în faţa ei, pentru că am făcut-o să sufere atât de mult. Nici nu ştiu dacă ar trebui să-mi cer scuze mai întâi sau să fug dracu de aici.
- Nu eşti în stare nici să mai vorbeşti cu mine? Întreabă enervată
- Nu ştiu ce să spun.. (idiotule de ce căcat ai spus asta?  mai bine mă sinucid decât să rămân cu ea în acea încăpere)
- Nu ştii ce să spui... repetă ea după mine. Poate un îmi pare rău că te-am alungat din viaţa mea, oricum erai moartă, ce mai contează dacă te ţin sau nu minte? Ipocritule!
Fiecare cuvânt pe care-l spune este ca un pumnal în inima mea. Cum să nu-ţi pleacă de ea? Puternică, frumoasă, deşteaptă.. o supravieţuitoare! Tipa asta ar avea curaj să mă bată la fund şi după să mă bage într-o cutie poştală. Femeile frumoase au fost mereu slăbiciunea mea, iar mie îmi place să le domin. De data asta, da mă domina pe mine.
- Ştiu că eşti Katherine Pierce, fosta mea parteneră. Ai luptat alături de mine de foarte multe ori. Ai sânge de demon în tine, dar asta nu te-a oprit niciodată din a face ceea ce trebuie. Amândoi am înfrânt-o pe Lilith. Ştiu că eram atras de tine, iar acum înţeleg perfect de ce. Am fost multă vreme inamici, pentru că nu ne suportam. Taţii noştri au fost parteneri. Erai legată de Lilith şi nu mi-ai spus, iar eu am ucis-o cu prima ocazie când a atacat. De atunci te-am urât foarte mult pentru că ai ţinut acest secret şi nu ai spus nimic. De cât să-mi urăsc amintirile cu tine, am preferat să te uit. Spune-mi dacă nu am procedat bine. Ţi-ar fi plăcut acum să te urăsc?
- Dar nu o faci deja?
- Nu, pentru că nu-mi amintesc nicio emoţie pe care am simţit-o legată de tine. Nu sunt pe dinafară, nu e ca şi cum nu ştiu nimic despre tine.
- Tot sunt furioasă pe tine pentru ce ai făcut.
- Hei, eu sunt cel minţit aici! Amândoi luăm o gură de aer. Deci, ce vei face în continuare? Ai de gând să lucrezi aici?
- Ah, nu chiar. A fost doar un summer job. Trebuie să-mi refac contul.
- Dar eşti extrem de bogată.
- Ştiu, dar tu m-ai învăţat că banul are altă valoare atunci când ţi-l câştigi singur. În plus, nu vreau nimic care să-mi aducă aminte de tata.
- Am fost un om înţelept când am stat cu tine
Ea rânjeşte la mine, iar eu îi admir buzele perfecte.
- Ar trebui să plec. Ne mai vedem, Winchester.
- Stai! O strig eu înainte să se îndepărteze de mine. Nu-mi dai un număr de telefon, ceva? Până la urmă, am fost parteneri. De ce să nu reluăm asta?
- Nu prea cred. Amândoi am fost groaznici în relaţia noastră. Mai bine ar fi să ne vedem de viaţa noastră. Salută-i pe Sam şi Jess când ajungi. Acum ştiu şi ei că sunt în viaţă. Apropo, John seamănă cu mama lui! Îmi spune şi îmi face cu ochiul.
Să nu-şi facă griji, deoarece micuţul John niciodată nu se va ocupa de vânătoare. Dacă Sam îi va spune ceva despre asta, îi voi rupe clonţul. Nepotul meu va avea o viaţă normală şi va studia exact ca tatăl său. Daca seamănă cu Jessica, cu atât mai bine. O privesc pe brunetă cum se îndepărtează. Nebuna asta a luat şi o parte din inima mea cu ea.

(Perspectiva lui Katherine)

Dean arăta minunat şi în formă. Anul care a trecut şi-a lăsat o urmă pe faţa lui Dean, care acum e mai matură, cu toate că gesturile sale au rămas aceleaşi. Se pare că dragul meu Crowley nu mi-a spus că nu i-a şters întreaga memorie lui Dean. El îşi amintea aproape totul despre mine, mai puţin că m-ar fi iubit. Oare asta a fost singurul lucru care şi l-a alungat din suflet? Dragostea ? Părăsesc cafeneaua şi mă îndrept spre parcare, când o durere ascuţită îmi cuprinde stomacul. Era sânge peste toate hainele mele, dar cuţitul nu mi-a rămas în carne. A fost scos repede, cu o viteză extrem de mare. Cu toate acestea, rana nu era letală, aşa că aveam să supravieţuiesc. Încerc să mă deplasez până la maşină, dar în faţa mea apare o siluetă cenuşie şi cunoscută. Fuck it. Dorian se afla în faţa mea, cu un zâmbet dezgustător pe faţă. Scuip sânge pe costumul său gri, iar el îmi dă o palmă care-mi mută obrazul din loc.
- Curvă proastă! Eu te-am ajutat să ieşi din Purgatoriu şi tu aşa îmi mulţumeşti? Ţipă el la mine.
- Ţi-am spus că nu mă voi ţine de cuvânt! strig eu spre el.