Our love is strong |1|&|2|

Capitolul 42~Elvis Presley

*Mini-Anunt la sfarsitul capitolului*

-Gratarul este gata, Harry adu tu, te rog ceva in care sa punem mancarea, vocea tatei imi provoaca un zambet de milioane. Voiam momentul asta de mult timp, de fapt visam la el pentru ca niciodata nu m-as fi gandit ca o sa vina ziua in care o sa am ocazia sa stau cu parintii mei naturali si ce completeaza acest moment facandu-l perfect e ca aici sunt prezenti si prietenii nostri. Nu stiu daca mai e cazul sa-l includ pe Harry in asta, deoarece presupun ca e evident ca simpla lui prezenta in viata mea ma face cea mai fericita persoana de pe intreg pamantul.

-La ce te gandesti, iubito? Intreaba Harry in timp ce trece pe langa mine, ducandu-i tatei un bol pentru a pune mancarea in el. Se intoarce la mine si imi zambeste, apropiindu-si fata de a mea, plasand un sarut fin pe buzele mele.

-Ma gandeam doar la cat de minunata e familia din care fac parte, ii raspund si ii zambesc la randul meu.

-Gandeste-te pentru o secunda cat de minunata va fi cand baiatul meu se va naste, spune mandru si imi atinge lin pantecul. Te iubesc, Evelyn si simt ca pe zi ce trece dragostea asta din mine creste tot mai mult, zice si ma lipeste de el de data asta zdrobindu-si buzele de ale mele intr-un sarut apasat.

-Haideti, copii, sa ne asezam, vocea mamei ne scoate din bula noastra, desprinzandu-ne amandoi din sarut. Mi-a prins mana si m-a condus pana la masa, asezandu-ne unul langa altul.

-Sper ca totul e ok, daca cineva are nevoie de ceva, orice, sa spuna, sunt la dispozitia dumneavoastra, spune Maria si se scuza, plecand inapoi in casa.

Fiecare isi pusese tot ce poftea in farfurie, cu exceptia mea, nu puteam manca, deja simteam cum vars doar privind ce e acolo, asa ca am preferat doar sa beau ceva. Mi-am pus intr-un pahar suc natural de mere si am luat o banana din fructiera.

-Nu mananci nimic, Eve? Intreaba tata uitandu-se bland la mine. Am zambit si am dat negativ din cap.

-Nu, multumesc, nu vreau nimic, spun si continui sa musc din banana. Cu coada ochiului am observat cum Harry a inghitit in sec, continuand sa manance fara sa dea prea multa atentie asupra sa. Deci, ce fac eu aici il excita pe domnul pervers, sa ne jucam putin cu el zic.

Mi-am lipit buzele de banana, incercand sa iau ceva mai mult din ea, observand cum Harry ia o inghititura si imediat se ineaca cu ea. Am chicotit si am mestecat, in timp ce il bateam pe spate in incercarea de a-i estompa tusea.

-Stiu ce faci, spune in asa fel incat sa-l aud doar eu. Zambeste spre ceilalti si continua sa manance, tragand din cand in cand cate un ochi la mine. Zambesc siret spre el si ii dau un sarut pe obraz, fata lui schimbandu-se imediat intr-un zambet.

-Vreau sa va ganditi bine daca vreti sa ramaneti la noi pentru o perioada sau de ce nu chiar sa va mutati aici, eu si Christian suntem incantati sa va primim in casa noastra, de mult timp voiam sa fie asa. Uram cand ma trezeam dimineata si tot ce vedeam era pustiu, doar eu si Christian. Iar cand el pleca, ramaneam singura, ce mai era Maria, dar ea avea altele de facut. Doar ganditi-va, ar fi cea mai mare bucurie sa va stiu aici, vorbi mama cu un glas bland, privindu-ne pe toti in parte.

Daca stau bine sa ma gandesc, eu chiar vreau sa raman aici pentru o perioada. Vreau sa-mi cunoasc mai bine parintii, vreau sa stau langa ei, cred ca e suficient ca nu m-au avut 19 ani.

-O sa raman, vreau sa stau aici cu voi, spun si toti isi intorc privirea spre mine. Ce? Vreau sa stau aici pentru o perioada, e California si avand in vedere ca nu am fost niciodata aici, am ocazia sa o vad. Dar cel mai mult vreau sa va cunosc pe voi, vreau sa stiu totul despre voi si sa nu ma simt ca o straina, zic si imi pun mana peste a lui Harry. Se uita ganditor la mine si pentru cateva secunde imi era teama ca o sa ma lase aici si o sa plece in Seattle, dar raspunsul lui mi-a lamurit orice nedumerire.