*Viata e atat de ... curva*
Harry P.O.V.
Imaginea incepuse sa mi se incetoseze din cauza lacrimilor ce se stranse in ochii mei. I-am inchis repede si am clipit des, incercand sa-mi revin, trebuia sa-mi revin.
-Iubito, te rog, deschide ochii! Vorbeste cu mine, cearta-ma cum doar tu stii, arunca-mi acea incruntatura pe care mereu o faci cand zic ceva ce te supara, arata-mi ranjetul tau pe care il faci mereu cand iti zic ceva pervers. Haide, iubito, soptesc si isi strang mana, lasand o lacrima sa-mi cada pe fata ei.
Sunetul facut de sirena salvarii ma facu sa nu-mi pierd inca speranta. Masina oprise chiar langa noi, doi barbati iesind din spatele salvarii tragand o targa dupa ei.
-Treaba e serioasa, trebuie sa ne grabim, ii spune unul celuilalt. Puteti, va rog, sa ne lasati sa ne facem treaba? Intreaba barbatul si ma conformez, ridicand-o in brate si punand-o pe acea targa. Acel barbat i-a verificat pulsul, oftand cand realiza ceva.
-Traieste, nu-i asa? Nu? Intreab repede si mai ca imi venea sa-l strang de gat si sa-l tavalesc pe aici ca nu imi spune odata ce e cu ea.
-Da, dar pulsul ii e slab, trebuie sa ne grabim sa ajungem la spital, spune barbatul si impinge targa in ambulanta.
-Urcati? Intreaba barbatul si tresar, aproband sarind in masina in dreapta lui Evelyn. Ii cuprind mana si oftez vazand cum doctorii se ocupa de ea punandu-i acel tub pe gura.
-E in regula acum, insa trebuie operata de urgenta si ii trebuie de asemenea sange, pentru ca a pierdut foarte mult, zice si ceva ma facu sa zambesc. E puternica, poate reusi!
Ambulanta opri in fata spitalului, in mai putin de cateva secunde targa cu Evelyn era in spital.
-Trebuie sa va opriti aici, domnule, imi spune unul din doctori cand ne aflam in fata unor usi imense.
Aprob si-mi lipesc buzele de fruntea ei, stand acolo cateva secunde.
-Te iubesc! Ii soptesc la ureche cu toate ca cel mai probabil nu ma auzea, dar pentru mine conta.
I-am lasat sa o duca in acea sala, o parte din corpul meu rupandu-se odata cu inchiderea acelor usi.
Evelyn trebuie sa supravietuiasca, a trecut prin multe si mi-a dovedit intotdeauna cat de puternica e. Sunt sigur ca nici asta nu o s-o doboare.
M-am asezat pe scaunul din sala de asteptare si mi-am scos telefonul blestemat, cautand numarul ce ma sunase inainte sa se intample tragedia asta.
Apelez si nu mare imi fu mirarea sa aud ca acel contact nu mai este valabil.
"Ce se va intampla e marca mea. Sper ca ai inteles mesajul.."
Acele cuvinte... Acele cateva cuvinte ce mi-au transformat clipa de fericire in groaza si teama. Vocea aceea nu-mi aducea aminte de nimeni, nici Caleb, nici Mark, pe a lor o puteam distinge dintr-o mie.
Am oftat, simtindu-mi capul bubuind. Vreau sa scap de toate aste, vreau sa imi traiesc altfel viata. Nu mai vreau sa treiesc o clipa sa-mi simt familia in pericol. Trebuie sa aflu cine a facut asta si sa il elimin din cale la fel cum am de gand sa o fac si cu nenorocitul de Caleb si fi'su.
Apas pe contactul cu numele "Zayn" si astept sa-mi preia apelul.
-Styles, care e treaba? Tocmai voiam sa te sun, zice Zayn din celalalt capat al telefonului.
-Zayn, treaba e serioasa, zic si oftez, strangand in mana bara scaunului pe care eram asezar.
-Ce s-a intamplat? S-a intamplat ceva? Intreaba total confuz si nedumerit, pierindu-i cheful de vorba.
CITEȘTI
Our love is strong |1|&|2|
أدب الهواةEvelyn - o fata obisnuita ce trece printr-o perioada grea din viata ei, deoarece ambii parinti ii mor intr-un accident de masina. Aceasta este obligata sa ramana cu fratele ei, Jake, care o uraste dintr-un motiv necunoscut, asigurandu-se ca ii face...
